Românii scurtează concediile, dar cer all-inclusive: radiografia sezonului
Deși numărul de turiști a crescut pe litoral, Delta Dunării nu a beneficiat de aceeași tendință Foto: Ovidiu Oprea
Comportamentul de consum al românilor care au ales destinații autohtone a trecut prin modificări substanțiale pe parcursul anului 2026. Conform unei analize realizate de Bibi Touroperator, membru al Asociației Naționale a Agenților de Turism din România (ANAT), raportul dintre calitate și preț a devenit criteriul decisiv. Călătorii au optat frecvent pentru unități renovate, chiar dacă prețul a fost mai ridicat, fiind atrași de facilități suplimentare precum centrele spa sau activitățile dedicate copiilor. Pentru a se încadra în bugete fără a diminua confortul, principala soluție găsită de turiști a fost comprimarea numărului de nopți petrecute departe de casă și orientarea către perioadele din afara vârfului de sezon.
Totodată, vânătoarea de oferte pe ultima sută de metri a definit acest sezon. Reducerile substanțiale aplicate de hotelieri aproape de data plecării au impulsionat cererea în cursul săptămânii și au suplinit golurile din perioadele în care rezervările stagnau.
All-inclusive-ul câștigă teren masiv pe litoral
Pentru a ține cheltuielile sub un control strict, românii au mizat într-o măsură fără precedent pe pachetele integrate. Sectorul hotelier de la Marea Neagră a răspuns acestei preferințe: capacitatea de cazare în regim all-inclusive a depășit 15.000 de camere distribuite în 70 de unități, consemnând un salt de peste 20% față de sezonul trecut.
În ceea ce privește costurile, sejurul mediu pe litoral în sezonul cald s-a cifrat la 1.137 de lei de persoană, în urcare cu 3,3% comparativ cu nivelul de 1.101 lei din 2025. Această ajustare a fost generată preponderent de serviciile de masă, în condițiile în care numeroase hoteluri au menținut neschimbate tarifele de bază pentru cazare. În privința preferințelor de destinație, peste 65% dintre rezervările operatorului au vizat stațiunile Mamaia și Mamaia Nord, Eforie Nord, Cap Aurora, Costinești și Saturn.
La finalul lunii august, în evidențele Ministerului Economiei, Digitalizării și Turismului figurau aproximativ 5.600 de structuri clasificate în județul Constanța, totalizând 161.191 de locuri – o creștere de 3,1% față de debutul verii 2026. Constanța deține astfel peste o pătrime din întreaga capacitate de cazare a României, estimată la 621.125 de locuri în circa 31.646 de unități.
La dinamica pozitivă de pe litoral a contribuit și proiectul de divertisment NIBIRU. Acesta a generat peste 2,6 milioane de vizite pe durata verii, adunând mai bine de 65.000 de participanți doar în ultimul weekend, cu un impact estimat la aproximativ 400 de milioane de euro pentru economia locală a județului Constanța.
Reviriment în iulie, dar scăderi pe primele șapte luni
Evoluția din luna iulie a compensat îngrijorările din iunie, aducând un avans de 6,2% al numărului total de sosiri față de aceeași lună din 2025. În paralel, înnoptările au avansat cu 6,1%. Segmentul de incoming a avut o evoluție remarcabilă: sosirile călătorilor din afara țării au crescut cu peste 20%, iar numărul nopților petrecute de aceștia în România a urcat cu 21,7% comparativ cu iulie 2025.
Privită în ansamblu, prima parte a anului reflectă însă prudența generală a pieței. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că, în intervalul 1 ianuarie – 31 iulie 2026, structurile de primire turistică au contabilizat 7.487,5 mii de sosiri, marcând un declin de 1,6% față de intervalul similar din 2025. Turiștii români au acoperit 79,9% din total, diferența de 20,1% revenind celor străini.
Aceeași pondere (79,9% turiști autohtoni și 20,1% străini) se regăsește și în volumul înnoptărilor, care a scăzut cu 3,1%, cumulând 15.542,6 mii. Pentru ambele categorii de călători, durata medie a șederii a fost identică: 2,1 zile.
Delta Dunării rezistă, turismul activ urcă, satul tradițional pierde teren
Dinamica vacanțelor a arătat discrepanțe majore în restul țării. În Delta Dunării, traficul a rămas la un nivel apropiat de cel din 2025, deși sub performanțele din 2024, menținându-și atractivitatea prin ecoturism și bucătăria specifică, în ciuda costurilor ridicate de exploatare și a contextului regional incert. Sejurul mediu a atins 3,2 nopți, cu un preț de 869 de lei (în creștere cu peste 10% față de 2025). Localitățile Sulina, Crișan și Mahmudia au atras peste 65% din cererea pentru această zonă, unele unități atingând vârfuri de ocupare de 85%.
O altă tendință clară a fost creșterea de peste 20% a cererii pentru vacanțele active, bazate pe experiențe și mișcare în natură.
La polul opus, turismul rural a bifat un recul ușor. Cele mai căutate regiuni au rămas Bucovina, Maramureșul și Cazanele Dunării, însă tariful mediu pe sejur (cu o durată de 3 nopți) a înregistrat o diminuare de 3,9%, coborând de la 830 la 798 de lei de persoană.
„După un început de vară mai dificil, revenirea din iulie este un semnal încurajator, iar estimările pentru august indică menținerea acestei tendințe. Românii își doresc să călătorească, dar aleg mai atent perioada, durata sejurului și serviciile incluse. Această revenire trebuie susținută, mai ales într-un context în care bugetele familiilor rămân sub presiune, iar operatorii se confruntă cu costuri ridicate pentru energie, alimente și personal.” — Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și președinte BIBI Group4Travel
În timp ce sezonul curent încă își numără clienții, agențiile și hotelierii au deschis deja campaniile de înscrieri timpurii pentru anul următor.
Explorează subiectele:
