Rusia pierde războiul din Ucraina, iar Putin devine tot mai imprevizibil și mai periculos, susțin mai multe analize occidentale

În tot mai multe analize occidentale, ideea dominantă este că Vladimir Putin se află într-o poziție fragilă în războiul din Ucraina. Dar această concluzie, oricât de răspândită ar fi în rândul autorităților ucrainene, al aliaților europeni și al experților militari, ridică o întrebare incomodă: dacă liderul de la Kremlin nu doar că pierde, dar devine conștient de acest lucru, cum va reacționa?

Istoria recentă a Kremlinului sugerează un răspuns îngrijorător: nu retragere, ci escaladare.

Pentru Ucraina, evoluțiile recente par încurajatoare. Dronele și rachetele dezvoltate la Kiev au împins forțele ruse în defensivă, în timp ce pierderile Moscovei sunt estimate la zeci de mii lunar. Ofensiva rusă stagnează pe mai multe fronturi, iar în anumite sectoare a fost chiar respinsă. În paralel, loviturile ucrainene asupra teritoriului rus adâncesc impactul războiului asupra populației civile din Federația Rusă, alimentând tensiuni economice și sociale.

Războiul, prezentat inițial de Kremlin drept o „operațiune militară specială” rapidă, a depășit deja durata Primului Război Mondial, fără un rezultat decisiv, scrie The Guardian.

Cu toate acestea, Ucraina rămâne sub presiune constantă, iar bombardamentele rusești asupra infrastructurii civile continuă. Președintele Zelenski își exprimă tot mai des optimismul prudent privind o eventuală apropiere a unei soluții. O parte a experților occidentali confirmă slăbirea capacității de luptă a Rusiei, sugerând că un armistițiu ar putea deveni posibil.

Trei întrebări

Însă dincolo de această perspectivă, apar trei întrebări esențiale.

În primul rând: este Vladimir Putin conștient că pierde? Liderul rus, descris frecvent ca un politician al puterii dure, continuă să se raporteze la Rusia ca la o superputere, nu ca la un stat izolat, afectat de sancțiuni și dependent de parteneriate externe. Izolat informațional și dependent de cercul său restrâns de loialiști, el pare să opereze într-o realitate filtrată, în care eșecul nu este admis ca opțiune.

În acest context, al doilea scenariu devine mai îngrijorător: ce se întâmplă dacă Putin realizează că înfrângerea este inevitabilă? Experiența de până acum sugerează că răspunsul său nu ar fi compromisul, ci extinderea confruntării.

Deja există semnale că războiul depășește granițele Ucrainei. Oficialii serviciilor de informații occidentale avertizează asupra intensificării acțiunilor de sabotaj, dezinformare și presiune hibridă în Europa. Potrivit șefilor MI6 și GCHQ, Rusia urmărește destabilizarea infrastructurii critice, a proceselor democratice și a lanțurilor de aprovizionare, într-o strategie de uzură extinsă.

Incidentele de tipul atacurilor cibernetice, interferențelor GPS, sabotajelor asupra infrastructurii feroviare sau deteriorării cablurilor submarine sunt tot mai frecvente, indicând o extindere graduală a câmpului de confruntare.

Pe plan geopolitic, Europa accelerează consolidarea poziției sale, în timp ce NATO își reafirmă angajamentele de securitate. În același timp, influența rusă este contestată în state din Europa de Est și Balcani, unde mai multe tentative de ingerință au eșuat.

Analiștii avertizează că Moscova va intensifica operațiunile de război hibrid

Analiștii avertizează că Moscova va intensifica operațiunile de război hibrid, cu scopul de a slăbi coeziunea occidentală și de a induce instabilitate politică. În acest context, unele voci din mediul strategic european susțin că răspunsul Occidentului va trebui să treacă de la reacții punctuale la o strategie coordonată de descurajare activă.

În același timp, escaladarea rămâne o posibilitate reală. Deciziile Kremlinului din ultimii ani — de la invazia la scară largă a Ucrainei până la atacuri brutale asupra infrastructurii civile — indică un tipar de asumare a riscului extrem, în care pragul de toleranță față de pierderi și consecințe pare redus.

În acest context, amenințările recurente privind utilizarea armelor nucleare, vehiculate de oficiali ruși de rang înalt, nu pot fi complet ignorate, chiar dacă rămân în sfera retoricii strategice.

În fine, rămâne întrebarea fundamentală: cum se poate încheia acest război?

Chiar și în scenariul unui armistițiu, riscurile persistă. Rusia ar putea folosi o pauză pentru reînarmare, iar Ucraina ar rămâne vulnerabilă fără garanții de securitate ferme și aplicabile. În absența acestora, orice încetare a focului ar putea deveni doar o etapă intermediară a unui conflict înghețat, nu o soluție reală.

În cele din urmă, analiza occidentală se confruntă cu o tensiune centrală: optimismul militar privind slăbirea Rusiei versus riscul politic al unei escaladări din partea unui lider izolat și imprevizibil.

Trei state NATO vor simula apărarea Coridorului Suwalki, unul dintre cele mai sensibile puncte de pe flancul estic al Alianței

Deputații ruși au început să-l critice deschis pe Vladimir Putin

În ciuda nemulțumirilor tot mai evidente din interiorul Federației Ruse, liderul de la Kremlin refuză să își schimbe strategia militară. Cu toate acestea, zidul propagandei oficiale începe să se fisureze. Din ce în ce mai multe figuri publice de la Moscova aleg să rupă tăcerea și să conteste deschis linia impusă de dictatură, notează o analiză realizată de The Telegraph.

Un semnal puternic a venit din partea deputatului rus Viaceslav Marhaev, care i-a cerut public lui Vladimir Putin un plan concret pentru oprirea războiului din Ucraina, lansând totodată un atac dur la adresa incompetenței de la vârful puterii.

Marhaev a subliniat că realitățile dure ale conflictului includ corupția generalizată, influența toxică a oligarhilor, pierderea masivă a populației active și, nu în ultimul rând, vulnerabilitatea în fața atacurilor cu drone ucrainene.

„Vremea iluziilor a apus. Țara se apropie de o criză socială majoră, iar responsabilitatea va reveni în totalitate actualei conduceri. Dacă situația nu se schimbă, riscul de proteste în masă și haos va crește exponențial. Occidentul va folosi inevitabil acest moment pentru a pulveriza ultimele rămășițe ale statalității ruse”, a avertizat deputatul.

Aceasta nu este o voce singulară. Deputatul Dumei de Stat, Renat Suleimanov, reprezentând aceeași formațiune politică, a cerut de asemenea oprirea urgentă a ostilităților, avertizând că prelungirea războiului va deveni „o povară mult prea grea pentru economia rusă”. Mai mult, Ilia Remeslo, cândva un susținător zelos al Kremlinului, l-a etichetat recent pe Putin drept „criminal de război și hoț”, cerând trimiterea sa în fața justiției.

Economia de război, pe marginea prăpastiei

Nemulțumirea publică în Rusia este alimentată de disfuncționalitățile masive ale internetului, ritmul extrem de lent al trupelor pe front și atacurile ucrainene cu rază lungă de acțiune, care au lovit deja ținte strategice din Moscova și Sankt Petersburg.

Panica se reflectă și în sondajele interne. Centrul Atotrus pentru Studiul Opiniei Publice (VTsIOM) ia în calcul suspendarea publicării datelor privind încrederea în Putin, după ce indicatorul a atins cel mai scăzut nivel de la debutul invaziei: doar 29,5% dintre ruși l-au mai numit spontan pe liderul de la Kremlin printre politicienii în care au încredere.

Dezastrul economic este tot mai greu de ascuns. Inflația rămâne la cote alarmante, iar loviturile ucrainene asupra rafinăriilor și terminalelor petroliere au prăbușit veniturile din exporturi, aducând volumele de procesare a petrolului la cel mai mic nivel din ultimii 16 ani.

În paralel, cheltuielile militare au explodat, atingând recorduri nemaiîntâlnite de la sfârșitul Războiului Rece. Potrivit economistului Janis Kluge de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (SWP), bugetul militar al Rusiei a crescut cu peste 30% comparativ cu anul trecut, absorbind 46% din totalul cheltuielilor bugetare. Practic, aproape fiecare al doilea rublă din bugetul federal este înghițită de mașinăria de război.

Rusia refuză să își recupereze o parte dintre prizonierii de război. Sute de combatanți străini au rămas blocați în detenție în Ucraina

Misterul de la Sankt Petersburg și ultimatumul Elvirei Nabiullina

Eșecul de imagine al regimului a fost evident inclusiv la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg. Evenimentul, conceput ca o demonstrație de forță și reziliență economică, a fost flancat simbolic de două atacuri masive cu drone ucrainene, chiar în zilele de deschidere și închidere.

Marea absență a forumului a fost Elvira Nabiullina, guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei. Deși Kremlinul a invocat oficial motive medicale, absența sa prelungită de la deciziile cruciale privind ratele dobânzilor a declanșat un val de speculații.

Surse independente din rândul canalelor media rusești, citate de The Telegraph, susțin că Nabiullina i-ar fi impus lui Putin o condiție extrem de dură pentru a rămâne în funcție până la finalul mandatului: oprirea oricărei escaladări a războiului care ar implica închiderea granițelor și declararea legii marțiale.

O eventuală demisie a acesteia ar reprezenta un șoc sistemic major pentru Moscova. Nabiullina, care colaborează cu Putin de aproape două decenii, a avut îndoieli profunde încă de la începutul invaziei din Ucraina, când a încercat fără succes să demisioneze, fiind însă obligată de Kremlin să rămână la post.

Cu toate acestea, Vladimir Putin rămâne izolat în propria realitate. Ignorând avertismentele economice și politice interne, liderul rus a semnat un nou decret pentru suplimentarea efectivelor armatei cu încă 10.000 de soldați — fiind a doua decizie de extindere a rezervelor militare în decurs de doar patru luni.

Dincolo de geopolitică, războiul rămâne definit de o realitate simplă și dură: concentrarea puterii decizionale într-un singur om. Iar cât timp această putere rămâne neschimbată, scenariile de stabilitate rămân incerte, iar perspectiva unui conflict prelungit nu poate fi exclusă.