Rusia răspunde României: Consulul din Sankt Petersburg, declarat persona non grata
Rusia a anunțat joi, 25 iunie, decizia de a-l expulza pe consulul general al României la Sankt Petersburg și de a închide oficiul consular al României din oraș. Această măsură reprezintă o reacție directă la acțiunile diplomatice întreprinse anterior de București, care au inclus închiderea consulatului rus de la Constanța și declararea consulului rus persona non grata, în urma incidentului provocat de prăbușirea unei drone rusești la Galați.
Ambasadorul României la Moscova, Cristian Istrate. FOTO: X
Reacția României și explicațiile MAE
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României a confirmat convocarea ambasadorului român în Federația Rusă, Cristian Istrate, la Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse, în după-amiaza zilei de 25 iunie. Oficialii ruși au notificat declararea persona non grata a gerantului interimar al Consulatului General al României la Sankt Petersburg și retragerea consimțământului pentru funcționarea acestui post consular.
MAE român a subliniat că „reacția părții ruse era previzibilă”, reamintind că decizia Moscovei vine ca replică la măsurile adoptate de autoritățile române la 29 mai, când consulul general al Federației Ruse la Constanța a fost declarat persona non grata și Consulatul General al Rusiei din oraș a fost închis. Aceste acțiuni ale României au urmat prăbușirii unei drone rusești în municipiul Galați, incident care a provocat răniți și pagube materiale.
Poziția Rusiei și justificarea măsurilor
Anterior, Ministerul rus de Externe a emis un comunicat oficial, citat de TVR Info , prin care anunța că „Consulul General al României la Sankt Petersburg a fost declarat persona non grata și se anunță închiderea iminentă a oficiului consular al acestei țări situat acolo”. Nota diplomatică a fost înmânată ambasadorului României la Moscova, Cristian Istrate, în cadrul unei convocări de urgență.
Moscova a justificat această măsură ca fiind „un răspuns la revocarea nefondată de către București a consimțământului pentru funcționarea Consulatului General al Rusiei la Constanța și declararea directorului acestuia ca persoană non grata”. Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, anunțase deja convocarea ambasadorului român și iminentele „măsuri de retorsiune” ale Moscovei.
Contextul diplomatic: Incidentul cu drona și închiderea consulatului din Constanța
Deciziile României, luate pe 29 mai, au inclus declararea consulului rus de la Constanța persona non grata și închiderea consulatului, o măsură care a dus la părăsirea țării de către oficialul rus pe 1 iunie. Aceste acțiuni au fost determinate de prăbușirea unei drone în Galați în noaptea de 29 mai, un incident care a cauzat un incendiu și a rănit două persoane.
În urma acestor evenimente, ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la MAE român. Atunci, Maria Zaharova avertiza că „acțiunile neprietenoase ale autorităților române nu vor rămâne fără răspuns”, prevestind măsurile de retorsiune anunțate recent.
Referitor la incidentul de la Galați, președintele României, Nicușor Dan, a confirmat că drona prăbușită pe teritoriul românesc este de proveniență rusă, de tip „Gheran-2”. Această concluzie a rezultat dintr-un raport tehnic detaliat, elaborat de specialiștii statului român.
„Aceasta este, fără dubiu, concluzia raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român. Ancheta a stabilit acest lucru pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice”, a declarat șeful statului. Fragmentele recuperate prezentau inscripții în caractere chirilice, iar componentele analizate erau specifice dronelor Gheran-2, cunoscute a fi fabricate în Federația Rusă și identificate anterior pe teritoriul României.
Semnal diplomatic istoric: Perspectiva lui Adrian Papahagi
Referitor la închiderea Consulatului rus de la Constanța, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a adoptat această decizie la sfârșitul lunii mai, în urma atacului cu dronă de la Galați. Profesorul Adrian Papahagi de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a caracterizat măsura drept un „semnal istoric” și „o simplă oficină de spionaj într-un loc strategic”.
„La nivel diplomatic, da, mi se par suficiente, fiindcă sunt niște măsuri foarte puternice care n-au mai fost luate în România. E un semnal foarte puternic, diplomatic, transmis rușilor. Să nu uităm că acest consulat de la Constanța există din vremea Uniunii Sovietice. România n-a avut niciodată ocazia și curajul să ceară rușilor să-l închidă. După părerea mea, este o simplă oficină de spionaj într-un loc strategic din România, aproape de aeroportul Kogălniceanu, esențial pentru NATO, aproape de portul Constanța, unde sunt nave, aproape de zona de frontieră cu Ucraina, deci era o oficină de spionaj", a explicat Adrian Papahagi.
Explorează subiectele:
