Scenariul negru de care se teme președintele Consiliului Fiscal: Nu cursul valutar este marea problemă a României în 2026

O criză politică aduce invariabil presiuni asupra monedei naționale, dar scenariul cu adevărat negru pentru România nu se leagă de un curs valutar scăpat de sub control, ci de o eventuală deraiere a consolidării fiscal-bugetare. Într-un interviu acordat pentru „Adevărul”, academicianul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, subliniază faptul că leul nu se va prăbuși, chiar și în scenariul în care moțiunea de cenzură va fi adoptată, felul în care acționează Banca Națională pentru a oferi o ancoră de stabilitate într-o perioadă dominată de incertitudini și de ce existența unui buget aprobat ne salvează de la un șoc economic mult mai grav.

Totodată, Daniel Dăianu analizează perspectivele amânate ale reducerii dobânzilor în contextul tensiunilor globale și interne, și subliniază nevoia vitală ca țara să își mențină credibilitatea în fața investitorilor.

Adevărul: Care sunt cauzele presiunii pe moneda națională din această perioadă?

Daniel Dăianu: Oriunde în lume, o criză politică pune presiune pe moneda națională. Nu este mare filozofie în ce se întâmplă, iar cetățenii români cunosc din propria experiență. Țara a mai trecut prin crize politice și de fiecare dată au fost presiuni pe moneda națională, ratele dobânzilor s-au mișcat, împrumuturile, finanțarea și refinanțarea au fost îngreunate. Precedenta criză a fost legată de alegerile prezidențiale și ne aducem aminte cum s-au mișcat toate aceste repere. Deci nu este ceva nou. Și, așa cum am debutat discuția noastră, orice criză politică, în orice țară, se vede în piețele financiare, fiindcă acestea sunt cele mai sensibile. Ele reacționează imediat și uneori supra-reacționează, adică ceea ce se numește un overshooting. Deci nu este ceva surprinzător.

Au fost ieșiri mari de capital ale unor investitori instituționali?

Nu pot să vă spun cu certitudine, dar poate să existe o supoziție din acest punct de vedere, care este și ea firească, pentru că s-a întâmplat în alte episoade. În România intră capital și iese capital, pentru că este o economie deschisă, fiindcă are nevoie de finanțare și refinanțare, fiindcă se achiziționează titluri de stat și se vând pe piața secundară. Sunt deținători de obligațiuni care poate au o aversiune mai mare față de risc, caută să-și limiteze pierderile și ies, adică renunță la unele câștiguri și ies. Toată această perioadă este una de turbulență, însă se va termina într-un fel sau altul. Din păcate, cu cât va dura mai mult, cu atât va fi mai rău.

Dacă moțiunea nu trece, oamenii să se aștepte că leul va reveni la cursul de dinainte?

Da. Ce contează cel mai mult, și nu vreau să intrăm acum într-o discuție legată de schema politică, este credibilitatea țării. Finanțarea bugetului României este făcută nu numai de investitori străini. Sunt fonduri de pensii, sunt cetățeni români care achiziționează direct titluri de stat. Ce contează cel mai mult pentru toți cei care investesc în obligațiunile românești sau fac investiții în România este ca țara să recâștige credibilitate, în primul rând prin reducerea deficitului bugetar. Să se vadă că România, de la 7,65% din PIB deficit pe cash anul trecut, se îndreaptă către 6%, 6,2%, adică așa cum este programată structura bugetului, și că acest proces de corecție continuă. Acesta este elementul cel mai important. Credibilitatea țării depinde în această perioadă de consolidarea fiscală.

Există totuși un element care diferențiază situația actuală față de alte crize politice?

Aș spune că nu suntem într-o criză în care să nu avem buget. Ce ar fi fost dacă am fi avut o criză politică la începutul anului, fără buget aprobat? Ar fi fost mult mai grav, fiindcă nu era clar ce buget va fi, dacă va continua procesul de consolidare fiscal-bugetară. România are buget. Este foarte improbabil ca, dacă moțiunea va trece, să deraieze procesul de consolidare fiscală. Trece moțiunea, nu trece moțiunea, se continuă cu un guvern minoritar, dar bugetul există. Sunt semne de întrebare legate de cât vom putea absorbi din fondurile europene, este adevărat, operăm cu imponderabile, dar bugetul există și acesta este un element esențial.

Joia neagră pentru leu în fața euro. BNR explică deprecierea: „Așa se întâmplă în perioade tulburi”

Există voci care spun că leul ar fi de mult timp supraevaluat și că acum se fac niște corecții necesare. Cum vedeți acest lucru?

Am văzut și declarații că ar trebui leul să plutească complet liber. Acelea sunt opinii fundamentaliste. Persoanele respective, dintre care unele sunt economiști, ar trebui să înțeleagă că una este să faci o corecție controlată în condiții de relativă liniște, admițând că ai o supraaprecie a monedei naționale, și cu totul altceva este să lași cursul liber într-o perioadă răvășită de mari turbulențe. Cursul de schimb nu trebuie să fie scăpat de sub control. Banca Națională acționează cu mare grijă și nu este un secret, a declarat și guvernatorul, că în mai, anul trecut, s-a intervenit. Orice bancă centrală din lume, în momente dificile, are în vedere dinamica cursului de schimb și nu poate fi impasibilă.

Pe de altă parte, dacă luați ca procent deprecierea, veți vedea că nu este foarte mare. Dar mișcarea cursului la noi influențează psihologia colectivă. Oamenii s-au obișnuit cu un curs relativ stabil, iar aceasta a fost o politică a Băncii Naționale pe care eu o consider înțeleaptă. Într-o lume cu atâtea incertitudini, pandemia, invadarea Ucrainei, criza energetică, războiul din Orientul Mijlociu, relativa stabilitate a cursului de schimb a servit drept ancoră. Oamenii au nevoie de un teren cât de cât sigur când totul o ia razna. Deci eu cred că ar fi fost o mare eroare să fie lăsat cursul complet liber.

Sunt analiști care susțin că euro va ajunge la 6 lei. Cum vedeți aceste prognoze?

Nu se va duce la 6, cum au spus unii, 6, 7. Nu, nu se va întâmpla asta. Gândiți-vă că și Banca Națională, pentru a interveni în susținerea cursului, nu ar face-o dacă ar vedea că intrăm pe o potecă fără ieșire. Țara va fi guvernată, fie se menține guvernul Bolojan dacă nu trece moțiunea, fie se formează un nou guvern care va merge cu bugetul existent și nu va deraia de la procesul de corecție fiscal-bugetară. Vor fi presiuni pe curs, este adevărat, și cu atât mai bine cu cât se rezolvă mai repede situația politică. Dar cursul nu o va lua razna.

BNR a transmis vineri că ce a fost mai rău a trecut.

Da, pentru că nu este prima dată când ne confruntăm cu o asemenea perioadă. Scenariul cu adevărat negru ar fi unul în care se procedează la o rectificare bugetară care inversează măsurile adoptate. Am auzit voci care spuneau că TVA-ul va fi dat jos. Acelea sunt extravaganțe care intră în coliziune cu realitatea. Acela ar fi scenariul în care s-ar pune cu adevărat problema cursului, fiindcă BNR nu este un factotum, nu are baghetă magică. Dar nu cred în așa ceva. Să sperăm că fie nu trece moțiunea, fie dacă trece, se formează foarte repede un guvern și mergem înainte.

Cât mai poate rezista economia României fără un guvern stabil. Economistul Andrei Caramitru: „Povestea se poate termina rapid”

Rămânem cu marile noastre probleme, cu racilele cunoscute. Există corupție, există oameni care nu vor schimbare, nu vor transparență. Dar țara se dezvoltă, avem o economie de piață, există spirit întreprinzător, avem un mediu de afaceri cu oameni de afaceri autohtoni destul de puternici. Sunt multe aspecte pozitive în mersul societății românești.

În aceste condiții, își va putea urmări BNR calendarul de reducere a dobânzilor?

Această reducere va avea loc, va avea loc, dar să trecem mai întâi peste această perioadă, să se termine criza, să vedem și cum se concretizează acest puseu inflaționist în lunile următoare. Din a doua parte a anului se va putea imagina când să aibă loc reducerea ratei de politică monetară. Acum este prematur. Suntem încă în criză politică și nu știm când se termină războiul din Orientul Mijlociu. Iar chiar dacă se va termina, consecințele vor fi pe termen mai lung, pentru că sunt în joc lanțuri de aprovizionare perturbate, prețuri la țiței și gaz lichefiat care nu vor reveni la nivelurile anterioare. Și mai avem tarifele anunțate de președintele Trump contra europenilor, la exportul de automobile. Tensiunile sunt mari.

Tocmai de aceea, în România trebuie ca toți să-și dea seama că pierderea hățurilor consolidării fiscale ar fi o catastrofă. Piețele ne vor penaliza. Toți suntem cu dificultăți, iar fondurile europene nu asigură finanțarea în totalitate a deficitului bugetar sau a deficitului de cont curent, care este foarte mare. Trebuie să trecem peste această criză politică cu stricăciuni cât mai limitate, să continuăm consolidarea fiscală și să mizăm pe ceea ce se face bine în această țară. Economia merge înainte. Și vom ieși la lumină, până la urmă vom ieși la lumină.