România va intra, după 13 ani de așteptare, într-un Schengen terestru cu controale la granițe timp de „cel puțin 6 luni” până la 3 ani și cu o duzină de țări care fac controale prin sondaj. Va fi boom în transporturi, dar a venit și nota de plată sub forma succesului candidatului suveranist Călin Georgescu.

La Strasbourg, de la comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, și până la europarlamentarii români și aproape toți cei străini sunt siguri ca România și Bulgaria îndeplinesc toate condiții și, mai ales, dupa 13 ani de așteptare, chiar vor intra în spațiul Schengen.

Este aproape oficial. Decizia de aderare urmează să fie oficializată în 12 decembrie în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI). În contextul în care Austria a renunțat la obiecții, nu mai există niciun motiv pentru blocarea intrării României în Schengen. În plus, ambasadorii UE au agreat aderarea completă la Schengen şi cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025.

Deoarece intrarea nu este deplină, răman trei semne de intrebare: ce înseamnă o perioadă de controale de „cel puțin 6 luni”, cum se vor face aceste controale și, la final, care este nota de plată pentru această tergiversare care a durat nu mai puțin de 13 ani.

Schengen cu controale pe motiv de „atenuare a tiparelor de migrație”

Cât va dura perioada în care vor fi continuate controalele pe care unii europarlamentari o considera umilitoare?

Controalele la frontierele terestre dintre Ungaria şi România şi dintre România şi Bulgaria vor fi menţinute pentru o perioadă iniţială de „cel puţin şase luni”, potrivit unei declaraţii comune semnate de Austria, România, Bulgaria şi de preşedinţia ungară a Consiliului UE.

Motivul pentru o asemena prelungire a controalelor a fost astfel explicat: „pentru a atenua potențiala modificare a tiparelor de migrație care ar putea apărea ca o consecință imediată a absenței frontierelor interne”.

Controalele la frontiere vor fi realizate în conformitate cu art. 25 a alineatele (4) și (5) din Codul frontierelor Schengen la frontierele terestre dintre Ungaria și România și dintre România și Bulgaria „pentru o perioadă inițială de cel puțin șase luni pentru a preveni orice amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne“ – se arată în acordul semnat .

În Codul frontierelor Schengen , la articolul 25 este prevăzut cadrul general pentru reintroducerea temporară sau prelungirea controalelor la frontierele interne. Astfel, țările pot relua controalele la frontiere în caz de „amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne”.

În articol sunt prevăzute aceste amenințări grave :

-incidente sau amenințări teroriste sau de criminalitate organizată;

-situații de urgență de sănătate publică de amploare;

-o situație excepțională caracterizată de deplasări neautorizate, neașteptate și de amploare ale resortisanților țărilor terțe între statele membre, care exercită o presiune considerabilă asupra resurselor și capacităților generale ale autorităților competente bine pregătite și care ar putea pune în pericol funcționarea generală a spațiului fără controale la frontierele interne, astfel cum reiese din analiza informațiilor și din toate datele disponibile, inclusiv din cele transmise de agențiile relevante ale Uniunii;

- evenimentele internaționale de proporții ori cu mare vizibilitate.

Practic, țările au de ales dintr-o largă gamă de „amenințări grave” pe care să le invoce pentru a reintroduce controalele la granite.

Cât vor dura controalele? De la cel puțin 6 luni la trei ani

În articolul 25 a sunt prevăzute procedurile privind aceste controale.

Paragraful (5) al articolului 25 a, invocat în acordul dintre cele trei țări, prevede că, în cazul în care controalele la frontierele interne sunt reintroduse din motive de amenințări grave și persistente la adresa ordinii publice sau securității interne, perioada cumulativă de reintroducere a controalelor nu poate depăși 2 ani.

În paragraful (4) se arată că decizia de a reintroduce controlul la frontiere trebuie anunțată cu cel târziu 4 săptămânp înainte de reintroducere statelor membre, Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și celorlalte state membre.

În circumstanțe excepționale, după consultarea prealabilă a Comisiei Europene și în baza unor evaluări temeinice, termenul mai poate fi prelungit cu încă 1 an, deci, în total, maximum cu 3 ani.

Astfel, teoretic, cele 6 luni se pot prelungi până la 3 ani. Decizia de prelungire trebuie totuși să se bazeze pe argumente foarte puternice și presupune solicitarea unor rapoarte și consultări din partea instituțiilor europene. Dacă ceva foarte grav nu se va întâmpla, este greu de crezut că se va ajunge la o prelungire.

„Controale vor fi efectuate prin sondaj. Va fi un boom în transporturi”

În acordul semnat de România, Ungaria și Bulgaria nu se precizează dacă vor fi controale prin sondaj sau aleatorii. Codul Schengen prevede că în caz de amenințări semnificative sau extinse, controalele pot fi aleatorii, care sunt destinate să reducă la minimum perturbarea libertății de circulație, și urmăresc anumite tematici precum traficul de persoane, crima organizată etc. Dar controalele pot fi și generale, adică vor fi verificate toate persoanele.

Decizia va aparține practic statului care va decide ce fel de controale va efectua. Având în vedere sprijinul pe care Ungaria l-a arătat constat pentru intrarea României în Schengen este greu de crezut că va trece la controale generale, care practic, vor periclita libertatea de circulație și vor produce frustrare și mai mare cetățenilor.

Europarlamentarii români consultați de „Adevărul” susțin că, de fapt, controalele vor fi aleatorii.

Europarlamentarul liberal Siegfried Muresan a explicat pentru „Adevărul” că vorbim despre controale aleatorii. El a dat exemplul graniței franco-germane dintre Strasbourg și orasul german Kehl, unde multi functionari europeni se cazeaza din cauza preturilor mari din orașul francez. Din centrul Strasbourgului poti ajunge cu tramvaiul în orașul Khel. Singurul indiciu că ai trecut în altă țară este faptul că stațiile de tramvai sunt anunțate în limba germană. Rareori, polițiști de frontieră fac efectiv controale.

Europarlamentarul George Axinia (AUR), care face parte din Comisia de Transporturi, a susținut că în perioadă aceasta de testare de 6 luni timpii de așteptare la graniță vor fi mult mai mici: „Se va crea o fluidizare, ceea ce ajută foarte mult din punct de vedere al competitivității firmelor de transport românești. Vom deveni un jucător foarte important pe piața europeană și acest acces în spațiul Schengen era vital pentru creșterea noastră”.

Va fi un adevărat boom în domeniu care se va translata, bineînțeles, și în creștere economică pentru toată România, a mai spus acesta.

Terminarea autostradei care leagă Piteștiul de Sibiu și conectarea cu Coridorul 4 European, va face din Portul Constanța „un punct foarte important de comerț care va aduce iarăși o creștere economică și un surplus financiar pentru România”, a mai spus Axinia.

Controalele se vor face prin sondaj, a concluzionat acesta: „Dacă ați călătorit acum cu avionul, ați văzut că sunt echipe multidisciplinare care urmăresc pe culoarele de acces absolut toate persoanele care trec și prin sondaj, pe anumite caracteristici, le extrag și fac control aleatoriu”.

Cum va arăta Schengenul în care intram. 9 țări au reluat controalele

A doua întrebare care se pune în legătură cu aderarea la Schegen este cum va arăta zona de liberă circulație în contextul în care din ce în ce mai multe țări au decis să reia controalele la frontieră?

Nu mai puțin de 9 țări din UE au cerut în 2024 reintroducerea controalelor temporare la graniță. Vorbim despre țări precum Germania, Austria, Franța, Italia, Slovenia, Olanda, Suedia, Danemarca, Norvegia.

Lena Dupont, euroarlamentar creștin-democrat german, a atras, în cadrul dezbaterii cu privire la aderare, că zona Schengen a avut și zile mai bune, în contextul în care nu mai puțin de 9 țări au reluat, în acest moment, controalele la graniță. „Avem nevoie de mai multă Europă și nu de mai puțină”, a spus aceasta.

Dupont a arătat că perioada complicată prin care trece Schengen – cu creștere a numărului de persoane care pătrund ilegal în spațiul de liberă circulație, creșterea pericolului terorist, a crimei organizate, peisajul geopolitic complicat – nu va fi rezolvată prin interzicerea admiterii României și Bulgariei, cu prin întărirea și dezvoltarea agențiilor de securitate europene și naționale.

„Sărbătorim aderarea României și Bulgariei, dar e timpul să ne suflecăm mânecile și să muncim mai mult pentru a asigura securitatea Spațiului Schengen”, a spus Dupont.

Europarlamentara Georgiana Teodorescu (AUR), membră în Comisia LIBE, care se concentrează pe drepturi și libertăți, printre care și libertatea de circulație, a susținut că o eliminare dintr-o dată a controalelor ar putea avea ca efect și o creștere a criminalității. „Din acest punct de vedere, se discută despre strategii de creștere a forței Europol”, a spus europarlamentara care lucrează ca raportor într-un dosar de combatere a traficului internațional de migranți și a traficului de persoane.

„Există date că vor crește aceste fenomene, nu neapărat prin intrarea României în Schengen, nu acesta este factorul declanșator, cât mai mult pactul pentru migrație care a fost adoptat la nivelul Uniunii Europene și care sigur că la pachet cu toți oamenii necăjiți și nenorociți care au nevoie de ajutor european și care vor intra pe teritoriul Uniunii Europene, din păcate se vor mai infiltra și diverse persoane cu intenții infracționale” - a declarat pentru „Adevărul” Teodorescu.

În acest context, va fi nevoie de o creștere a efectivelor polițienești, de o foarte bună conlucrare între tot ceea ce înseamnă poliția națională a fiecărui stat, poliția de frontieră și celelalte instituții omoloage, spune ea. „Deci, da, este bine, ne dezvoltăm financiar, dar în același timp trebuie și precauție maximă la fenomenul infracțional”, a concluzionat Teodorescu.

Victoria lui Georgescu, printre costurile aderării la Schengen

Și a treia și ultima întrebare este cât a costat România, dar și UE, această tergiversare, în contextul în care, din punct de vedere tehnic, am îndeplinit toate condițiile de 13 ani?

Nicolae Ștefănuță (Verzi), vicepreședinte al Parlamentului European, a atras atenția asupra costurilor economice și sociale ale întârzierii: „Au fost 13 ani așteptare pentru români care au adus sufeirnță și costuri de milioane și milioane de euro din buzunarul românilor, poluare cu emisii de CO 2 etc”.

El a mai susținut că acești 13 ani de așteptare au mai însemnat un „sentiment parșiv că am fi cetățeni de mâna adoua”: „Pentru mulți acest sentiment a produs multă dezamăgire. Mai mult, acest sentiment a alimentat ajungerea unui candiat pro-rus în runda a 2-a a prezidențialelor”.

Și social-democratul Vasile Dâncu a atras atenția asupra pericolului populismului: „Am avertizat de la această tribună că această nedreptate făcută României ne va afecta și electoral și va afecta și încrederea în proiectul european. Călin Georgescu , candidatul meteorit care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale în România, spune despre Schengen: Europa e o temniță. Ma bucur că nu am intrat.”

Dâncu a acerut pe 12 decembrie la Consiliul JAI o acțiune „justă și decisivă”.

Europarlamentarul Claudiu Târziu (AUR) a susținut că prelungirea cu 6 luni a controalelor este umilitoare și că România ar trebuie să intre deplin în Schengen din 1 ianuarie 2015.

Social-democratul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a susținut că speră să fie ultima dezbatere care vorbește despre aderarea României la spațul Schengen”.

Negrescu, care a fost responsabil pentru întocmirea bugetului UE pe 2025, a susținut că au fost alocate 10 milioane de euro pentru România și Bulgaria, pentru aparatură și pregătirea polițiștilor de frontieră pentru a face față integrării în Schengen.

El a concluzionat cu un avertisment legat de o potențială victorie a forțelor anti-europene și anti-NATO: „Nu pot să le zic forțe suveraniste că sună prea bine. Sunt forțe anti-europene și anti-NATO. O victorie a acestora în alegeri poate pune sub semnul întrebării o aderare a României la spațiul Schengen, cum de asemenea poate pune sub semnul întrebării și deciziile NATO privind creșterea prezenței militare la noi în țară, dacă evident acele declarații publice pe care le-au făcut extremiștii vor fi puste în aplicare”.