Schimbare de paradigmă în topul economiilor globale. Elveția pierde supremația. Care este noua cea mai scumpă țară din lume

Pentru prima dată în opt ani, Elveția și-a pierdut statutul de cea mai scumpă țară din lume. În 2026, Islanda a devenit lider în ceea ce privește nivelul prețurilor, depășind Elveția cu trei puncte procentuale, relatează Bloomberg.

Datele provin dintr-o analiză realizată de Vilhjalmur Hilmarsson, economist în cadrul sindicatului personalului de birou Viska, pe baza indicatorilor furnizați de Eurostat și de Banca Centrală a Islandei.

Podiumul global este completat de Luxemburg, în timp ce Norvegia ocupă poziția a patra, iar Statele Unite ale Americii închid topul primelor cinci cele mai scumpe state din lume.

Capcana boom-ului turistic

Fenomenul care a propulsat statul insular în fruntea acestui clasament restrictiv își are rădăcinile în explozia turismului din perioada post-pandemică. Această infuzie masivă de capital străin a stimulat o creștere economică accelerată, dar a generat și presiuni inflaționiste severe, pe care banca centrală de la Reykjavík s-a chinuit să le tempereze.

„Turismul are o contribuție masivă la inflația din sectorul serviciilor. Presiunea cererii din partea vizitatorilor a dus la o creștere rapidă a salariilor. Un alt pilon critic este reprezentat de piața imobiliară, afectată direct de turism, în condițiile în care străinii concurează cu rezidenții locali pentru locuințe prin intermediul platformelor de tip AirBnB”, a explicat economistul Vilhjalmur Hilmarsson.

Efectele colaterale încep deja să se facă simțite. Un studiu recent realizat de consiliul de turism din Islanda indică faptul că nivelul prohibitiv al prețurilor a început deja să descurajeze fluxurile de vizitatori. Potrivit experților, vulnerabilitatea structurală a Islandei constă în dependența excesivă de sectoare economice intensive în forță de muncă, în detrimentul industriilor cu productivitate înaltă, ceea ce menține o presiune inflaționistă constantă pe termen lung.

Nivel de trai ridicat, dar pe o structură demografică fragilă

În ciuda costurilor administrative extrem de mari ale vieții de zi cu zi, Islanda excelează la capitolele ce țin de dezvoltarea socio-economică. Statul nordic a devansat Elveția și în clasamentul Indicelui Dezvoltării Umane (IDU), confirmând dominația istorică a țărilor scandinave în ceea ce privește calitatea vieții.

Indicatorii demografici și economici pentru anul 2026 conturează un model social extrem de performant, dar aplicat la o scară redusă:

Speranța de viață: Un copil născut astăzi în Islanda are o speranță de viață de peste 82 de ani.

Educație: Sistemul garantează, în medie, peste 18 ani de școlarizare.

Venituri: Venitul mediu pe cap de locuitor se situează în jurul valorii de 70.000 de dolari.

Demografie: Populația țării a atins pragul de aproximativ 402.500 de locuitori, plasând Islanda pe locul 178 în lume, având totodată cea mai scăzută densitate a populației de pe continentul european (aproximativ 4 persoane pe kilometru pătrat).

Dincolo de succesul economic și calitatea ridicată a vieții, Islanda rămâne în atenția comunității internaționale și din cauza controverselor de mediu — cum ar fi menținerea cotelor pentru vânătoarea de balene —, dar și a provocărilor geologice sistemice, activitatea vulcanică intensă din ultimii ani indicând o vulnerabilitate teritorială majoră pentru următoarele secole.