Secretele din spatele celei de-a doua insolvențe a Getica 95 Com: tarifele de achiziție de la stat rămân ascunse
Furnizorul de energie Getica 95 Com a intrat pentru a doua oară în insolvență în ultimii ani, lăsând în urmă un portofoliu dezechilibrat de contracte cu marii producători de stat și sute de clienți finali. Deși raportul administratorului judiciar expune pierderi potențiale de sute de milioane de lei, documentul omite exact informația esențială: la ce prețuri cumpăra compania energie de la Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Complexul Energetic Oltenia, dezvăluie newscenter.ro .
Tribunalul Buzău a încuviințat pe 21 octombrie 2026 deschiderea procedurii de insolvență pentru Getica 95 Com SRL (dosarul 2532/114/2026), dând curs solicitării depuse chiar de companie la începutul aceleiași luni, pe 1 octombrie. Aceasta reprezintă o nouă etapă de reorganizare pentru furnizor, care a mai trecut printr-o procedură similară deschisă în 2021 și finalizată în 2023.
Mecanismul prin care afacerea s-a prăbușit este detaliat într-un raport întocmit pe 26 octombrie de administratorul judiciar First Capital Solution IPURL și publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență pe 29 octombrie 2026. Documentul relevă o structură comercială bazată pe contracte de achiziție și revânzare care au devenit rapid nesustenabile în momentul în care anumite livrări au fost sistate, iar cotațiile din piață au explodat. Sub pretextul protejării datelor comerciale ale clienților, raportul folosește doar cifre agregate, păstrând confidențialitatea asupra numelor cumpărătorilor și asupra tarifelor exacte plătite producătorilor de stat.
Dependența de producătorii statului și blocajul livrărilor
Modelul de business al Getica 95 Com se baza pe achiziția de energie din patru surse principale, pentru ca ulterior să o revândă atât pe piața angro, cât și către consumatori finali. Trei dintre acești furnizori sunt giganți energetici controlați de statul român – Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Complexul Energetic Oltenia –, al patrulea partener comercial fiind compania Alive Capital.
Datele din raportul de insolvență conturează următoarea schemă a relațiilor comerciale:
Energia tranzacționată de Getica Relația directă cu Nuclearelectrica îi asigura furnizorului aproximativ 36.000 MWh pe lună, volum care acoperea în jur de 25% din întregul necesar al portofoliului Getica. În mod interesant, tot de producătorul nuclear s-a legat și Alive Capital atunci când și-a suspendat propriile livrări către Getica, invocând oprirea capacităților de la Nuclearelectrica. Raportul nu documentează însă pe deplin existența unui traseu comercial direct pe axa Nuclearelectrica – Alive Capital – Getica, menționând doar justificarea invocată la sistarea livrărilor.
Secretomania prețurilor de achiziție și șocul pieței libere
O lacună majoră a documentului publicat de First Capital Solution IPURL este absența totală a prețurilor individuale de achiziție. Astfel, rămâne necunoscut tariful pe care Getica îl achita pentru fiecare MWh cumpărat de la companiile de stat (Nuclearelectrica, Hidroelectrica, CE Oltenia) sau de la partenerul privat Alive Capital. Din această cauză, este imposibil de calculat marja de profit inițială a companiei, rezultată din diferența dintre prețul plătit la stat și cel încasat de la clienții finali.
Pentru a realiza proiecțiile financiare, administratorul judiciar s-a limitat la utilizarea unei medii ponderate între energia deja contractată la prețuri ferme și volumele care necesitau acoperire de pe piața liberă, evitând reproducerea valorilor individuale din contracte.
Ceea ce raportul dezvăluie sunt însă costurile uriașe generate de nevoia de a înlocui energia nelivrată. După întreruperea unor contracte, costul mediu de achiziție a sărit la 819 lei/MWh în luna septembrie și a fost estimat la 914 lei/MWh pentru octombrie. Concret, doar în septembrie, Getica a fost nevoită să cumpere circa 20.700 MWh de pe Piața Intrazilnică la un preț mediu de aproximativ 1.037 lei/MWh, în timp ce alți 29.600 MWh au fost acoperiți din piața de echilibrare, la un tarif mediu usturător de circa 1.155 lei/MWh.
Gaură de 165,7 milioane de lei din contractele cu clienții finali
În timp ce cumpăra energie scumpă din piață pentru a-și acoperi deficitul, Getica era legată de contracte de furnizare la prețuri mult mai mici. La momentul intrării în insolvență, portofoliul companiei număra peste 250 de clienți finali, care în august 2026 generau un consum lunar cumulat de aproximativ 133.000 MWh. Majoritatea acestor angajamente aveau prețuri ferme, cu o medie contractuală situată în jurul valorii de 590 lei/MWh (fără a include tariful de introducere în rețea și alte componente ale facturii finale).
Conform structurii prezentate în raport, baza de clienți a companiei era formată din:
- autorități publice;
- societăți cu capital de stat;
- operatori regionali de apă;
- companii din mediul privat;
- consumatori casnici (aceștia din urmă fiind excluși din analiza privind modificarea contractelor).
Evaluarea administratorului judiciar s-a concentrat pe 219 consumatori noncasnici. Dacă pentru 46 dintre aceștia contractele aveau preț indexat sau generau un rezultat pozitiv, pentru restul de 173 de clienți menținerea condițiilor agreate ar fi însemnat un dezastru financiar. Pierderile proiectate pentru intervalul 18 noiembrie 2026 – 31 decembrie 2027 (data maximă de expirare a contractelor) se ridicau la circa 165,7 milioane de lei.
Cea mai mare parte a acestei pierderi estimate – aproximativ 106,1 milioane de lei – provenea din contractele încheiate cu entități din sectorul public, în timp ce angajamentele cu mediul privat ar fi generat un minus de circa 59,6 milioane de lei. Raportul subliniază că aceste sume reprezintă proiecții ale pierderilor pe care Getica le-ar fi suferit prin continuarea furnizării în termenii existenți, și nu datorii acumulate de clienții respectivi.
Vânzările angro, oprite de urgență
Pierderi masive se prefigurau și pe segmentul angro. Getica 95 Com avea în derulare trei contracte de vânzare a energiei în bandă către alți actori din piața angro, cu termen de livrare între 1 iulie și 31 decembrie 2026. Două dintre aceste înțelegeri fuseseră parafate pe platforma OPCOM (Piața centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică, PCCB-LE-flex).
Cumulat, cele trei angajamente obligau Getica să livreze lunar aproximativ 8.000 MWh la tarife cuprinse între 650 și 656 lei/MWh. Nici în acest caz raportul nu menționează numele cumpărătorilor și nici nu face vreo conexiune între aceste volume și energia achiziționată de la un anumit producător de stat.
În momentul evaluării făcute de administratorul judiciar, acoperirea acestor obligații din piață ar fi costat peste 1.200 lei/MWh. Practic, înainte de a calcula orice alte cheltuieli, Getica pierdea peste 540 de lei la fiecare MWh vândut prin aceste contracte. Pentru a opri o hemoragie financiară estimată la 10,3 milioane de lei doar pentru lunile noiembrie și decembrie, administratorul judiciar a hotărât denunțarea unilaterală a celor trei contracte angro, decizia intrând în vigoare la 1 noiembrie 2026.
Explorează subiectele:
