Senzația de învârtire poate semnala un AVC: Neurologul explică urgența vertijului

Capacitatea organismului de a-și menține echilibrul este un proces complex, coordonat de creier prin integrarea continuă a miliarde de semnale provenite de la ochi, urechea internă, mușchi și articulații. Atunci când acest sistem dă erori, iar informațiile de la sistemul vestibular (situat în urechea internă și creier) nu se aliniază cu cele vizuale și corporale, poate apărea vertijul – o interpretare eronată a poziției noastre în spațiu, manifestată prin senzația că totul se învârte. Dr. Andrei Mocanu Aursulesei , medic primar neurologie la Hyperclinica MedLife Galați, subliniază că vertijul este un simptom frecvent, întâlnit atât în ambulatoriu, cât și în urgențe. În ultimii ani, se observă o creștere a numărului de pacienți care se plâng de instabilitate persistentă, hipersensibilitate la mișcare sau amețeală, adesea corelate cu anxietatea și oboseala cronică. Factori precum sedentarismul, stresul, lipsa somnului și expunerea constantă la ecrane contribuie la destabilizarea sistemului vestibular. "Vertijul nu este un diagnostic în sine, ci un simptom ce poate semnala un spectru larg de afecțiuni. Asistăm la o creștere a diagnosticelor de migrenă vestibulară și vertij funcțional persistent în neurologie, comparativ cu acum două-trei decenii", explică dr. Mocanu Aursulesei. **Abordare multidisciplinară necesară** Pacienții care acuză "amețeli" descriu, de fapt, o varietate de simptome legate de pierderea echilibrului: clătinare, instabilitate la mers, dificultăți de orientare, anxietate intensă, slăbiciune sau chiar senzație de leșin. Rolul medicului este să interpreteze aceste descrieri subiective și să identifice sursa reală a problemei. Abordarea vertijului este complexă și necesită adesea colaborarea dintre mai multe specialități medicale, precum neurologie, ORL, cardiologie și medicină internă, deoarece originea sa poate fi vestibulară periferică, neurologică centrală, cardiovasculară, metabolică sau chiar psihogenă. Medicul neurolog subliniază că "nu orice amețeală reprezintă un vertij veritabil". Din perspectivă neurologică, vertijul este cauzat de afectarea structurilor implicate în controlul echilibrului și orientării spațiale, fie la nivelul sistemului vestibular periferic, fie la nivel cerebral.

„Printre cele mai frecvente afecțiuni neurologice asociate cu vertijul sunt: accidentul vascular cerebral, migrena vestibulară, scleroza multiplă în plăci, precum și alte boli demielinizante, afecțiunile cerebeloase (cerebelul este acea parte a creierului denumită popular <<creierul mic>>), neuropatiile vestibulare sau ale afectării nervului vestibular, (afecțiuni aflate la granița dintre neurologie și ORL), patologii neurodegenerative, precum boala Parkinson”, a detaliat dr. Andrei Mocanu Aursulesei.

**Vertijul intens și brusc: un semnal de alarmă pentru AVC** Una dintre cele mai grave cauze neurologice ale vertijului cu debut brusc și intens este accidentul vascular cerebral (AVC) în teritoriul vertebro-bazilar, care afectează circulația sangvină a părții posterioare a creierului, unde se află structuri vitale. Recunoașterea rapidă este crucială.

„Această patologie din teritoriul vertebro-bazilar necesită recunoaștere rapidă, deoarece poate pune viața în pericol. În astfel de situații, vertijul apare brusc și poate fi însoțit de diplopie (așa-numita vedere dublată), ataxie (n. e. - tulburări de coordonare la mișcări voluntare), posibile amorțeli, slăbiciune musculară sau cefalee neurologică severă, precum și alte simptome neurologice în multiple forme de prezentare clinică. Există, însă, și cazuri în care vertijul este simptomul dominant, ceea ce face diagnosticul mai dificil și impune o evaluare neurologică atentă, mai ales la pacienții vârstnici sau cu factori de risc vascular”, explică medicul neurolog.

În cazul pacienților cu boli cronice, suspiciunea de AVC impune stabilirea rapidă a diagnosticului. Investigațiile imagistice sunt indispensabile pentru a detecta orice întrerupere a alimentării cu sânge a creierului.

„Un vertij apărut brusc la un pacient hipertensiv, diabetic sau cu fibrilație atrială obligă întotdeauna la excluderea unui accident vascular cerebral. În astfel de situații, timpul devine esențial, iar evaluarea neurologică și imagistica cerebrală trebuie realizate rapid. Rezonanța magnetică cerebrală este metoda cea mai importantă pentru evaluarea trunchiului cerebral, cerebelului și căilor vestibulare centrale. Ea poate evidenția accidente vasculare cerebrale, dar și un puseu de scleroză multiplă, tumori de fosă posterioară sau alte leziuni structurale. Și tomografia computerizată este utilizată frecvent în situații de urgență, mai ales pentru excluderea hemoragiilor cerebrale, deși sensibilitatea sa pentru leziunile mici de fosă posterioară (n. e. – leziunile din partea din spate și de jos a creierului) este mai redusă”, a declarat dr. Mocanu Aursulesei.

**Vertijul, o primă manifestare a sclerozei multiple** Scleroza multiplă (SM) este o altă afecțiune neurologică serioasă care poate provoca vertij prin afectarea căilor vestibulare din trunchiul cerebral sau cerebel. La pacienții tineri, în special, atunci când vertijul evoluează progresiv și este asociat cu vedere dublă, tulburări de coordonare sau simptome neurologice fluctuante, trebuie luată în considerare și această posibilitate. Uneori, vertijul poate reprezenta chiar una dintre primele manifestări ale bolii, conform medicului neurolog. Pentru un diagnostic precis, medicul adună informații esențiale prin anamneză și examinare clinică, cum ar fi modul de debut, durata episoadelor, factorii declanșatori și simptomele asociate. Aceste indicii, completate de rezultatele investigațiilor imagistice, în special RMN-ul cerebral, oferă o imagine clară. De exemplu, un prim episod de vertij și diplopie poate fi explicat de o leziune demielinizantă în trunchiul cerebral vizibilă la RMN. Prezența altor leziuni demielinizante în zone specifice SM poate indica un proces extins, ajutând la stabilirea unui diagnostic timpuriu. Există însă și situații în care vertijul persistă luni întregi, fără ca investigațiile imagistice să releve o leziune neurologică structurală. "În practica clinică, întâlnim frecvent pacienți la care vertijul persistă luni întregi, fără o leziune neurologică structurală evidentă, fiind întreținut de hipervigilență, anxietate și sensibilizarea sistemelor vestibulare centrale. Aceste cazuri necesită o abordare complexă și echilibrată, deoarece simptomatologia este reală și poate afecta profund calitatea vieții", a mai precizat dr. Mocanu Aursulesei. **Migrena vestibulară: vertij fără durere de cap** Contrar percepției comune că migrena înseamnă întotdeauna o durere de cap puternică, migrena vestibulară este o formă a bolii al cărei simptom principal este vertijul. Această formă afectează predominant femeile între 30 și 50 de ani, adesea pe fondul fluctuațiilor hormonale. "Migrena vestibulară reprezintă una dintre cele mai comune cauze de vertij recurent la adultul tânăr și de vârstă medie. Mulți pacienți nu asociază episoadele de vertij cu migrena, deoarece cefaleea poate lipsi sau poate fi discretă. În schimb, pacienții descriu episoade fluctuante de amețeală, intoleranță la mișcare, sensibilitate la lumină sau zgomot și senzație de dezechilibru care pot dura de la minute la ore", a explicat medicul neurolog. Stresul este un factor declanșator major pentru atacurile migrenoase.

„Episoadele de vertij asociate migrenei vestibulare apar în perioade de oboseală psihică, privare de somn, suprasolicitare sau tensiune emoțională. Persoanele aflate sub stres cronic dezvoltă frecvent tensiune musculară cervicală persistentă, contractură paravertebrală și rigiditate a musculaturii gâtului și umerilor. Aceste modificări pot influența informațiile proprioceptive care contribuie la menținerea echilibrului, generând senzație de instabilitate sau amețeală nespecifică”, a adăugat dr. Andrei Mocanu Aursulesei.

Prin urmare, stresul nu este doar o reacție psihologică, ci produce modificări neurobiologice concrete care pot afecta echilibrul și percepția corporală. Tratamentul vertijului asociat stresului trebuie să fie holistic, incluzând nu doar medicație, ci și managementul stresului, un somn adecvat, exerciții de recuperare vestibulară și, dacă este necesar, suport psihologic specializat.

Explorează subiectele:

Vertij Neurologie Accident vascular cerebral

Distribuie Distribuie Comentarii