Serviciile secrete americane se tem că războiul dur al lui Trump cu Iranul l-ar putea determina pe noul lider al țării să dezvolte o armă termonucleară
Serviciile de informații americane avertizează asupra unei schimbări semnificative în ambițiile nucleare ale Iranului, odată cu preluarea puterii de către ayatollahul Mojtaba Khamenei. Evaluările indică faptul că noul lider suprem este considerabil mai dispus să urmărească dezvoltarea unei arme nucleare avansate decât a fost tatăl său, ayatollahul Ali Khamenei, ucis într-un atac israeliano-american. Această evoluție dramatică ridică miza pentru președintele Donald Trump, care analizează noi acțiuni militare de amploare, confruntându-se cu riscul unei escaladări nucleare în regiune.
Ascensiunea ayatollahului Mojtaba Khamenei la conducerea Iranului, succedându-i tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, care și-a pierdut viața într-un atac israeliano-american la începutul conflictului, marchează o reevaluare profundă a politicii nucleare iraniene de către agențiile de informații din Statele Unite.
Timp de decenii, oficialii americani au considerat că interdicția religioasă impusă de Ali Khamenei asupra armelor nucleare era autentică, chiar dacă Teheranul își dezvolta discret infrastructura nucleară și își menținea deschisă opțiunea de a construi o armă. Acum, însă, serviciile de informații americane susțin că fiul său, Mojtaba, are o abordare mult mai fermă. Conform publicației The New York Times, deși Mojtaba nu a cerut public dezvoltarea unei bombe, evaluările sugerează că el manifestă mai puține reticențe ideologice și ar putea susține un arsenal nuclear mai avansat.
Noi evaluări, noi riscuri
Această nouă perspectivă ar putea consolida argumentele președintelui Trump în cazul în care Washingtonul ar ajunge la concluzia că Teheranul se apropie de o decizie politică de a produce o armă nucleară. Deși Iranul nu a reluat activitățile de îmbogățire a uraniului după loviturile aeriene americane de anul trecut, care au provocat daune semnificative, atenția Teheranului pare să se concentreze pe salvarea complexului subteran puternic fortificat cunoscut sub numele de „Muntele Târnăcopului”.
Oficiali americani indică faptul că Iranul a mutat deja cel puțin o parte din centrifugele sale în această locație, adânc săpată sub un munte din centrul țării, considerată a fi inaccesibilă celor mai puternice bombe convenționale americane, capabile să distrugă buncăre. Se pare că serviciile de informații israeliene au monitorizat deplasarea echipamentelor, deși Washingtonul crede că obiectivul principal este protejarea activelor esențiale, nu reluarea îmbogățirii uraniului. Pe fondul temerilor privind un potențial raid cu trupe speciale americane, Teheranul a desfășurat forțe terestre suplimentare în jurul sitului.
Precedentul din 2025 și concluziile SUA
Aceste temeri își au rădăcinile în evenimentele din iunie 2025, când președintele Trump a ordonat lovituri asupra celor mai importante trei situri nucleare ale Iranului. Bombardierele stealth B-2 au lansat bombe masive, concepute pentru distrugerea buncărelor, asupra facilităților de la Fordo și Natanz, în timp ce rachete Tomahawk au lovit Isfahan. La acel moment, Trump a declarat că programul nuclear iranian fusese „distrus complet”.
Cu toate acestea, propriile agenții de informații americane au ajuns la o concluzie diferită, estimând că pagubele au întârziat programul cu doar câteva luni, fără a-l anihila. Această întârziere a persistat doar pentru că Iranul a ales să nu reconstruiască sau să reia îmbogățirea uraniului în alte locații. Crucial este faptul că stocul de uraniu puternic îmbogățit a rămas intact, lăsând la dispoziția Teheranului o mare parte din materia primă necesară unei bombe, în cazul în care ar decide să acționeze.
Incetitudini și ambiții
Informațiile privind intențiile lui Mojtaba Khamenei vin, totuși, cu rezerve semnificative, o mare parte dintre ele datând de dinainte de actualele confruntări. Se pare că noul lider suprem a fost rănit la începutul războiului și a dispărut aproape complet din spațiul public, recuperându-se și evitând să devină o nouă țintă. De asemenea, oficialii se îndoiesc că Mojtaba deține deja aceeași autoritate pe care tatăl său a exercitat-o timp de trei decenii.
Ceea ce cred, în schimb, este că dorința sa pentru o armă nucleară depășește ambițiile tatălui său. Dacă informațiile anterioare sugerau că Iranul lua în considerare un dispozitiv rudimentar, similar celor din al Doilea Război Mondial, se crede că Mojtaba favorizează focoase sofisticate, suficient de mici pentru a fi montate pe rachete cu rază lungă de acțiune.
Fatwa lui Ali Khamenei care interzicea armele nucleare nu a împiedicat niciodată Iranul să stăpânească tehnologia necesară construirii uneia, iar susținătorii liniei dure au argumentat de multă vreme că Teheranul ar trebui să fie capabil să asambleze rapid o bombă, în caz de nevoie. Oficialii avertizează acum că războiul ar fi putut oferi acestor duri cel mai puternic argument de până acum: doar o capacitate de descurajare nucleară credibilă poate preveni viitoare lovituri sau o nouă tentativă de a răsturna regimul.
Dacă aceste evaluări sunt corecte, o campanie menită să pună capăt ambițiilor nucleare ale Iranului ar fi produs, în fapt, un efect contrar, alimentând apetitul Teheranului pentru chiar arma pe care Washingtonul a încercat, timp de decenii, să i-o interzică.
Explorează subiectele:

