Soarta aderării la UE se decide astăzi printr-un vot strâns în Islanda
Cetățenii Islandei sunt chemați sâmbătă la urne pentru un referendum de o importanță majoră, care va decide dacă națiunea insulară va relua negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Cu sondaje ce indică o cursă extrem de strânsă, rezultatul este incert, iar miza include dezbateri aprinse despre suveranitate, costul vieții și controlul asupra resurselor piscicole, într-un context geopolitic internațional tensionat.
Islanda se află sâmbătă în fața unei decizii istorice, cetățenii fiind chemați să se pronunțe, printr-un referendum, asupra reluării discuțiilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, transmite Mediafax . Scrutinul, a cărui miză este considerată enormă, se anunță extrem de echilibrat, conform sondajelor recente, lăsând rezultatul complet imprevizibil după luni de dezbateri intense pe teme precum costul vieții, securitatea națională și controlul asupra zonelor de pescuit.
Ultimele sondaje de opinie subliniază incertitudinea. Un studiu Gallup, publicat chiar vineri, plasa cu un ușor avans tabăra eurosceptică, care se opune reluării negocierilor. Cu toate acestea, analize anterioare indicau o tendință opusă, cu un avans modest pentru susținătorii discuțiilor cu Bruxelles-ul, conform datelor Reuters.
Pledând pentru o aderare, susținătorii opțiunii „Da” argumentează că integrarea în blocul comunitar ar putea contribui la reducerea dobânzilor și ar oferi o garanție sporită de securitate pentru Islanda. Această perspectivă este accentuată de contextul internațional actual, marcat de războiul din Ucraina și de declarațiile președintelui american Donald Trump privind statutul Groenlandei.
De cealaltă parte, tabăra „Nu” avertizează că aderarea la Uniunea Europeană ar periclita suveranitatea națională a Islandei și controlul esențial asupra apelor sale de pescuit, o resursă vitală pentru economia țării.
Este important de precizat că un vot favorabil nu ar însemna intrarea automată a Islandei în Uniunea Europeană. Acesta ar deschide doar calea pentru reluarea negocierilor oficiale cu Bruxelles-ul. Aderarea propriu-zisă ar necesita ulterior un al doilea referendum, cel mai probabil peste câțiva ani.
Fostul premier Katrin Jakobsdottir, o voce proeminentă a taberei „Nu”, și-a exprimat convingerea că „Islanda este mai bine în afara UE”. Ea a subliniat, la un eveniment desfășurat joi la Reykjavik, importanța păstrării suveranității pentru o economie mică, adăugând că „pentru o țară ca a noastră, cu o economie mică, este foarte important să ne păstrăm suveranitatea și să nu transferăm către UE mai multă putere decât este necesar.”
Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, pe fondul unei crize financiare profunde care a afectat grav economia națională. Totuși, negocierile au fost suspendate în 2013, odată cu instalarea la putere a unui guvern cu vederi eurosceptice. Noile tensiuni geopolitice globale au repus pe agenda publică o dezbatere veche de zeci de ani pentru islandezi.
Ministrul de Externe, Thorgerdur Gunnarsdottir, o susținătoare ferventă a opțiunii „Da”, a formulat o întrebare retorică, dar esențială, săptămâna trecută, într-un interviu pentru Reuters: își mai poate permite Islanda să rămână în afara UE într-o lume în care vechile certitudini se erodează? Ea a accentuat că „ordinea internațională care ne-a asigurat securitatea și prosperitatea timp de decenii este supusă unei presiuni serioase” și că „în astfel de vremuri, țările mici trebuie să se gândească atent unde se poziționează și cine le este alături.”
În ciuda îngrijorărilor privind securitatea externă, dezbaterile interne din Islanda s-au concentrat preponderent pe aspecte economice: ratele dobânzilor, drepturile de pescuit și, mai ales, costul vieții. Țara s-a confruntat recent cu o inflație semnificativă și cu dobânzi ridicate, care au făcut creditele ipotecare mult mai costisitoare. Susținătorii aderării la UE speră că integrarea și eventuala adoptare a monedei euro ar putea stabiliza situația economică.
Lidera opoziției, Gudrun Hafsteinsdottir, coordonatoarea campaniei pentru „Nu”, a respins argumentele privind beneficiile economice, considerându-le exagerate. Ea a declarat ferm: „Acestea nu sunt probleme pe care Bruxelles-ul le va rezolva pentru noi. Sunt probleme pe care politicienii islandezi trebuie să le rezolve.”
Controlul asupra resurselor piscicole rămâne una dintre cele mai sensibile teme ale dezbaterii. Regulile Uniunii Europene stabilesc cotele de pescuit luând în considerare, printre altele, istoricul activității. Unii oficiali islandezi argumentează că țara și-ar putea menține în mare parte controlul asupra apelor sale, având în vedere că navele statelor membre UE nu au mai pescuit în aceste zone de decenii.
Totuși, opozanții aderării rămân neconvinși de aceste argumente. Gudrun Hafsteinsdottir și-a exprimat scepticismul cu privire la promisiunile de flexibilitate ale UE în privința pescuitului: „Știu că Uniunea Europeană va face unele promisiuni de flexibilitate, mai ales la început, dar știm că acestea nu vor dura la nesfârșit.”
Potrivit unui document al Ministerului de Externe, în cazul unui vot favorabil pentru „Da”, negocierile de aderare ar putea demara până la sfârșitul anului 2026 și ar avea o durată estimată între 18 și 24 de luni. Un factor suplimentar de incertitudine este reprezentat de alegerile parlamentare din Islanda, programate până în noiembrie 2028, care ar putea influența un eventual proces de negociere.
Secțiile de votare din Islanda s-au deschis la ora locală 09:00 și vor rămâne deschise până la ora 22:00. Națiunea insulară are o populație de aproximativ 400.000 de locuitori.
Explorează subiectele:
