Stadioane de miliarde pe datorie: Economiștii avertizează: „Populația e sacrificată”

Situația financiară a României este una complexă, caracterizată de deficite fiscale și de cont curent care ating cote înalte. În ciuda eforturilor de „cosmetizare” a datelor, deficitul din Produsul Intern Brut (PIB) rămâne semnificativ. Răspunsul autorităților a venit sub forma unei creșteri masive a taxelor și impozitelor, măsură care a generat o povară suplimentară atât pentru economia privată, cât și pentru cetățeni.

Pe parcursul ultimului an, cheltuielile bugetare au înregistrat o expansiune considerabilă. Cifrele oficiale indică o creștere de 11,2% a cheltuielilor bugetului general consolidat în 2025, comparativ cu anul precedent. Concomitent, datoria publică a țării a continuat să crească accelerat. Numai în 2025, România s-a împrumutat cu o sumă record, echivalentă cu 265 de miliarde de lei (aproximativ 53-54 miliarde de euro). Estimările pentru 2026 prevăd un necesar de împrumuturi și mai mare, de 278,5 miliarde de lei, deși experiența anterioară arată că aceste estimări sunt adesea depășite. Datoria națională s-a dublat față de nivelul înregistrat în 2020.

Această conjunctură economică amintește de criza din perioada 2009-2013, când, similar situației actuale, guvernul a decis să investească în săli de sport și stadioane, în timp ce leul se deprecia, iar inflația afecta puternic puterea de cumpărare a populației. Experții subliniază persistența acelorași erori de strategie, singura noutate fiind criza economică actuală.

Miliarde de lei pentru stadioane noi, în absența unor echipe de top

În pofida dificultăților economice evidente, Guvernul a aprobat recent alocarea de credite de angajament pentru construcția a patru noi stadioane în Timișoara, Oradea, Brașov și Slatina. Valoarea totală a acestor investiții se ridică la aproape 2 miliarde de lei (1,826 miliarde de lei). Aspectul cel mai surprinzător este că niciunul dintre aceste orașe nu are, în prezent, o echipă de fotbal în prima ligă națională.

Interesant este că Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, a criticat public decizia de a construi stadioane în localități fără echipe de fotbal competitive, considerând-o o eroare. Declarația sa a fost făcută în ciuda faptului că guvernul a aprobat aceste investiții.

O altă eroare pe care am făcut-o a fost să alocăm pentru autoritățile locale bani în sume mari, fără să țină cont de importanța proiectelor, de viabilitatea lor și de cofinanțarea pe care aceștia trebuie să o pună. Și gândiți-vă că avem stadioane în localități care nu mai au echipă de fotbal sau avem două stadioane în orașe unde echipa de fotbal este la un nivel la care niciodată nu va umple cu public un stadion.
– Ilie Bolojan

Exemplul Timișoarei este relevant: echipa locală, Poli Timișoara, a promovat recent în liga a doua, după un sezon petrecut în liga a treia. Mai mult, în același oraș, este în construcție un alt stadion, „Eroii Revoluției”. Pentru arena „Dan Păltinișanu”, care a primit aprobările săptămâna trecută, costurile sunt estimate la 140 de milioane de euro, însă experiența anterioară a arătat că bugetele pentru astfel de proiecte sunt adesea suplimentate. Agențiile de rating, deși au menținut ratingul de țară, amenință cu retrogradarea la următoarele evaluări, într-un context economic considerat „disperat”.

Pe lângă cele patru stadioane recent aprobate, guvernul a dat undă verde și altor proiecte de anvergură. La București, este planificată construirea noului stadion „Dinamo”, în timp ce alte arene sunt deja în lucru la Pitești și Constanța. De asemenea, autoritățile au aprobat construcția de stadioane la Hunedoara, Bistrița și Târgoviște, oraș în care un alt stadion a fost inaugurat chiar anul trecut.

Săli de sport de sute de milioane de lei

În paralel cu investițiile în stadioane, se continuă și cele în săli de sport polivalente. Recent, o nouă sală a fost inaugurată la Tulcea, iar altele se află în diverse etape de construcție în Brașov, Suceava și Satu Mare. Sala din Brașov, de exemplu, are un cost estimat la aproape 646 de milioane de lei, adică 123 de milioane de euro, după ce în luna mai a fost aprobată o suplimentare a bugetului față de estimarea inițială de 90 de milioane de euro.

Deciziile Guvernului sunt dur criticate de experți, în special în această perioadă de turbulențe economice. Printre vocile care și-au exprimat rezervele se numără profesorul Bogdan Glăvan și analistul economic Adrian Negrescu.

„Populația este sacrificată”

Bogdan Glăvan, profesor universitar, expert în macro și microeconomie, economia dezvoltării și economia monetară, precum și director al Centrului de Economie Politică și Afaceri româno-american „Murray Rothbard”, a fost, de asemenea, consilier economic al fostului premier Ludovic Orban în 2020. În viziunea sa, lejeritatea cu care guvernul aprobă aceste construcții de anvergură este de neînțeles, mai ales în contextul majorărilor fiscale și al unei reforme economice mimate. Contrar afirmațiilor guvernamentale despre inevitabilitatea creșterilor de taxe, profesorul Glăvan susține că existau alternative viabile:

În urmă cu un an am spus că tăierile de salarii și de pensii, respectiv politica de represiune fiscală, puteau fi evitate în bună măsură dacă se opresc lucrările publice, cum a decis Milei în Argentina și se privatizează companiile de stat. Și dacă se restructurează administrația și marile sectoare publice și se debirocratizează și se liberalizează economia. Alternative există mereu. Însă alternativa aleasă de partide a fost tăierea veniturilor reale ale majorității cetățenilor.
– Bogdan Glăvan

Profesorul Glăvan anticipează consecințe negative pentru aceste alocări generoase de fonduri, survenite la scurt timp după ce taxele și impozitele pentru cetățeni și firmele private au fost majorate.

Oare cetățenii din Slatina sau Timișoara vor fi bucuroși că mănâncă mai puțin, se îmbracă mai prost și își reduc vacanțele pentru a putea merge la stadion peste câțiva ani? Oare sunt bucuroși românii în general că îngrijirea medicală s-a redus (vezi copiii morți la Marie Curie) pentru ca o minoritate să asiste la competiții sportive? Nu știu. Însă alegerile publice asta înseamnă. Iar alegerile publice sunt în primul rând decise de partide, de politicieni, de guverne. Apoi de electorat.
– Bogdan Glăvan

El afirmă fără echivoc că populația a fost sacrificată, iar costul acestei decizii va fi resimțit, cel mai probabil, la viitoarele alegeri.

„Nu știu ce va decide electoratul la alegerile următoare, știu însă că orice alegere are un cost, implică un sacrificiu. Deocamdată populația a fost sacrificată. Iată, «nu sunt» bani pentru profesori fiindcă «sunt» bani pentru stadioane”, punctează profesorul Glăvan.

În opinia sa, justificarea guvernanților privind necesitatea creșterii taxelor reprezintă o ipocrizie și o manipulare, având în vedere că banii obținuți prin „strângerea curelei” de la cetățeni sunt folosiți pentru investiții pe care le consideră „fără cap”, care nu aduc niciun beneficiu economiei reale.

„Trebuie să crească taxele” a fost doar o manipulare, ca la Revoluție. Dar nu știu dacă populația ar fi fost de acord cu ce trebuie făcut ca să nu crească taxele (evitând intrarea în junk). Eu doar pun oglinda în față și, ca să zic așa, aprind lumina. Mai departe, fiecare să dea socoteală în fața propriei conștiințe, pentru ce vorbește și pentru ce face.
– Bogdan Glăvan

O idee falimentară

Analistul economic Adrian Negrescu se alătură criticilor, contestând decizia autorităților de a aproba noi construcții de stadioane.

„Contrastează extrem de puternic cu realitatea economică. E o dovadă a lipsei de viziune. E o decizie profund greșită”, afirmă Negrescu.

Stadioanele și sălile de sport se construiesc cu bani de la buget, din taxe și impozite. Noi ar trebui să investim în infrastructură pentru a genera dezvoltare pe orizontală în economie, dar mergem în continuare pe niște găuri negre la buget. Asta sunt stadioanele, găuri negre, pentru că nu numai că nu aduc bani, dar implică cheltuirea unor sume de întreținere și după ce sunt făcute. Din punctul meu de vedere, e o decizie profund greșită.
– Adrian Negrescu

Explorează subiectele:

Economie România Investiții publice Stadioane Datoria publică

Distribuie Distribuie Comentarii