Astfel, miniştrii au căzut de acord, după de negocieri dure, să formeze un Fond Social pentru Climă de 59 de miliarde de euro pentru a-i proteja pe cetăţenii cu venituri mici de costurile noii politici privind combustibilii fosili, în perioada 2027-2032.

Conform Reuters, Lituania, Letonia şi Polonia ceruseră un fond şi mai mare, în timp ce Finlanda, Danemarca şi Ţările de Jos – ţări mai bogate care ar contribui la fond mai mult decât ar primi din el – au cerut ca acesta să fie mai mic.

Fiecare ţară va trebui să realizeze un plan prin care să indice concret cum va cheltui banii primiţi, paleta fiind largă – îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor, renovarea acestora, alocarea fondurilor direct către cetăţeni, etc. De asemenea, banii sunt destinaţi şi subvenţionării facturilor la energie pentru cetăţenii europeni cu venituri mici, în condiţiile creşterii costurilor cu energia cauzate de politica climatică.

În plus, miniştrii au sprijinit şi alte reforme, precum cea care obligă întreprinderile din industrie şi centralele electrice să plătească şi mai mult atunci când poluează. Pentru ca toate aceste măsuri să fie aprobate, este nevoie de negocieri cu Parlamentul European. Ales direct de cetăţeni, acesta este de regulă mai deschis decât Consiliul European la adoptarea unor politici de mediu mai radicale.

Statele UE au ajuns la un compromis privind eliminarea treptată a vânzărilor de maşini pe bază de combustibili fosili, începând cu 2035.