72 din cele 371 de cazuri de omor înregistrate în 2016 - (19,4%) - s-au petrecut în familie și în fiecare săptămână este înregistrat un caz în care o femeie este violată în familie, arată rezultatele unui studiu prezentat joi de Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor (Rețeaua VIF).

Numărul de cazuri de omor în familie a scăzut comparativ cu 2014 când s-au înregistrat 82 din totalul de 380, dar și față de 2015 când au fost înregistrate 99 în familie din totalul de 395.

Din datele studiului rezultă că în fiecare săptămână este înregistrat un caz în care o femeie este violată în familie, la fiecare patru zile este înregistrat un caz în care o minoră este violată în familie, iar la fiecare două zile este înregistrat un caz în care o minoră este violată, agresată sexual sau supusă unui act sexual cu un adult din familie.

Rezultatele studiului arată că din ce în ce mai multe victime ale violenței în familie îndrăznesc să se adreseze instanțelor de judecată pentru a cere emiterea unui ordin de protecție. Acesta există în legislația din România din 2012, ca măsură temporară de protejare a victimelor violenței în familie împotriva săvârșirii de noi agresiuni de către un membru al familiei.

Între 2012 și 2016, la instanțele de judecată s-au depus în total 15.313 de cereri de emitere a unor ordine de protecție. Cele mai multe, aproximativ o treime, s-au înregistrat în anul 2016 (5.132 de cereri).

Cele mai multe cereri au fost înregistrate în județul Iași—755, Bacău—730 și Vaslui—713, iar cele mai puține în județele Caraș-Severin—79, Harghita — 82 și Călărași — 112.

Judecătorii au admis cererile, parțial sau total, în mai puțin de jumătate dintre cazuri (43%),astfel că în perioada 2012-2016 au fost emise 6.538 de ordine de protecție la nivel național.

Cele mai multe solicitări de ordine de protecție au venit din partea femeilor — 88%. Bărbații reprezintă 7% dintre reclamanți.

Deși la începutul anului 2016 a intrat în vigoare o prevedere prin care instanțele de judecată sunt obligate să emită o hotărâre în termen de cel mult 72 de ore de la înregistrarea cererii, sunt județe unde, pe parcursului anului 2016, durata medie de soluționare a cererii a depășit 10 zile, se mai arată în studiu. Printre aceste județe se numără: Arad — 19 zile, Mehedinți—16 zile, și Giurgiu—13 zile.

Din totalul plângerilor prealabile pentru cazuri de violență în familie, depuse la Poliție, aproximativ 50% sunt retrase. Un procent foarte mic (2-3% pe an) se finalizează cu rechizitoriu, se mai arată în studiu.

"Dacă alăturăm cifra de victime estimate pe baza studiului european din 2014, respectiv 500.000 de femei peste 15 ani, cu cifra persoanelor aflate în custodie în sistemul penitenciar în ianuarie 2017 putem spune, chiar dacă ne lipsesc atâtea cifre intermediare, că măsurile luate de sistem împotriva agresorilor domestici sunt extrem de slabe", sunt concluziile realizatorilor studiului.

Numărul persoanelor condamnate pentru violența în familie era, în martie 2017, de 45. Condamnați definitiv au fost 34 și 4 intrați în custodie în luna ianuarie 2017.

În evidența serviciilor de probațiune din țară se aflau în decembrie 2016 un număr de 104 persoane condamnate penal pentru violență în familie.

"În domeniul violenței domestice suntem în faza în care din ce în ce mai multe victime încep să declare că sunt victime, ca urmare începem cumva în înregistrările oficiale să identificăm mai multe cazuri. Acesta este un lucru bun, dar estimarea este că avem în România 500.000 de victime. În anul 2014, 500.000 de femei au declarat că în anul anterior au fost agresate de un partener. Deci, cu aproximație putem spune că este o cifră reper. Ne așteptăm ca undeva la câteva sute de mii de femei pe an să fie victime. Din acestea, avem doar un număr de câteva zeci de mii care sesizează cazurile, câteva mii care solicită un ordin de protecție, câteva sute care ajung în instanță cu cazul lor și 149 de agresori condamnați, deci foarte puțini. Asta mi se pare o situație dramatică, în sensul că agresorul înțelege că nu i se va întâmpla nimic", a declarat Mihaela Săsărman, președintele asociației Transcena.

Potrivit acesteia, sunt necesare modificări legislative pentru ca agresorii să fie împiedicați.

"Pe agresiunea în familie oricât de mică ar fi violența fizică, autoritățile ar trebui să se sesizeze din oficiu. De asemenea, avem nevoie de pedepse mai mari pentru fapte astfel încât să existe posibilitatea de a-l reține pe agresor în momentul în care se constată o faptă și după aceea ideal ar fi ca pedeapsa să fie în probațiune cu obligarea la programe de educație, tratament dacă e nevoie", a declarat Mihaela Săsărman.

Prezentă la dezbatere, senatoarea PSD Gabriela Crețu a subliniat că ar trebui insistat mai mult pe prevenție. "Nu plecăm de la bază — cum schimbăm relațiile dintre femeie și bărbat, ca fenomen social. Să încercăm să trecem de la sancționare la prevenție", a spus ea.

Studiul privind monitorizarea implementării ordinului de protecție 2012-2016 și a altor măsuri și servicii în sprijinul victimelor a fost lansat miercuri de Rețeaua VIF — Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor; ANES — Agenția Națională pentru Egalitatea de șanse între Femei și Bărbați și Ambasada Spaniei în România.

AGERPRES/(A/AS — autor: Carmen Velicu, editor: Mihai Simionescu)