Autorităţile federale americane l-au executat joi pe penultimul condamnat la moarte a cărui execuţie era programată sub administraţia preşedintelui Donald Trump, după ce Curtea Supremă, solicitată să amâne procedura pentru a-i permite deţinutului să se refacă de pe urma bolii COVID-19, a respins cererea, transmit Reuters şi AFP.

Deţinutul Corey Johnson, un afro-american de 52 de ani, a primit injecţia letală cu pentobarbital, legat de o targă în camera de execuţie a închisorii din Terre Haute, statul Indiana.

Curtea Supremă, cu majoritate conservatoare, respinsese în cursul zilei decizia unei instanţe inferioare de amânare a ultimelor două execuţii federale programate sub administraţia Trump, pentru a le permite celor doi condamnaţi să se refacă după COVID-19.

Corey Johnson a fost condamnat pentru participare la uciderea a şapte persoane în Richmond, Virginia, în 1992. El făcea parte dintr-o bandă de trafic de droguri care a omorât zece persoane, în majoritate rivali. Avocaţii săi spun că bărbatul avea o dizabilitate intelectuală, ceea ce înseamnă că execuţia sa ar fi neconstituţională.

Potrivit avocaţilor, scorul IQ de 77 care a fost prezentat la procesul din 1997 era incorect, coeficientul de inteligenţă real al lui Johnson fiind chiar mai scăzut, în intervalul 70-75 pe care tribunalele îl folosesc pentru a stabili acest tip de dizabilitate.

Vineri este programată să aibă loc execuţia lui Dustin Higgs, un afro-american de 48 de ani, condamnat pentru că a ordonat răpirea şi uciderea a trei tinere în apropiere de Washington, în 1996.

Johnson şi Higgs contractaseră COVID-19 în decembrie, iar o judecătoare decisese marţi ca execuţiile lor să fie amânate cel puţin până la 16 martie.

Plămânii nefiind în totalitate refăcuţi, injecţia cu pentobarbital riscă să le provoace condamnaţilor o suferinţă interzisă de Constituţie, care interzice 'pedepsele crude', a considerat judecătoarea.

O Curte de Apel sesizată de Departamentul Justiţiei a anulat însă această decizie miercuri, cazul ajungând ulterior la Curtea Supremă.

Aceasta, profund remaniată de Donald Trump şi din care fac parte acum şase judecători conservatori din nouă, a acordat în mod sistematic în ultimele luni undă verde administraţiei republicane în dosarele de pedeapsă capitală.

Preşedintele republican, un susţinător deschis al pedepsei cu moartea, la fel ca alegătorii săi cei mai conservatori, a ignorat toate cererile de clemenţă care i-au fost adresate de condamnaţi.

În contracurent cu statele federale care au suspendat execuţiile de la începutul pandemiei pentru a scădea riscurile de propagare a virusului, administraţia sa a reluat în iulie, după 17 ani de pauză, execuţiile federale, care s-au succedat într-un ritm nemaiîntâlnit.

Unsprezece americani au primit injecţia letală în închisoarea de la Terre Haute, unde, pentru prima oară în aproape 70 de ani, o femeie a fost executată marţi, în pofida dubiilor privind sănătatea sa mintală.

Preşedintele ales Joe Biden, care va depune jurământul miercuri, se opune pedepsei cu moartea şi a promis să lucreze cu Congresul pentru a încerca abolirea acesteia la nivel federal.

Parlamentari democraţi au introdus luni un proiect de lege în acest sens. Având în vedere că partidul lor a preluat din nou controlul în Senat, propunerea ar putea fi adoptată.

Eforturile administraţiei republicane de a proceda la execuţii într-o perioadă atât de apropiată de transferul de putere au suscitat critici vii din partea apărătorilor drepturilor omului.

'Vineri ar fi fost a 92-a aniversare a tatălui meu şi nimic nu dezonorează atât de mult moştenirea sa precum aceste execuţii, dacă vor avea loc', a scris în Washington Post Martin Luther King III, fiul liderului mişcării pentru drepturi civile asasinat în 1968.

'Prea multe vieţi afro-americane s-au pierdut anul trecut din cauza violenţelor poliţiei şi a pandemiei', a notat el, subliniind puternicele disparităţi rasiale de pe culoarele morţii din închisorile federale, unde peste jumătate dintre deţinuţi sunt persoane de culoare. 'Guvernul federal nu trebuie să ia, inutil, două vieţi afro-americane în plus', a mai pledat Martin Luther King III. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii