SUA cer explicații Moscovei după decesul suspect de ciumă al unei cercetătoare
Administrația de la Washington solicită Moscovei transparență totală cu privire la suspiciunile privind un focar de ciumă declanșat într-un centru de cercetare din Siberia. Moartea unei tinere specialiste a declanșat măsuri drastice de carantină pe plan local, însă mesajele inițiale ale autorităților ruse au fost ulterior cenzurate și înlocuite cu un diagnostic ambiguu de pneumonie, stârnind îngrijorare la nivel internațional.
Lipsa de date concrete din partea autorităților ruse împiedică comunitatea internațională să evalueze riscurile unui potențial incident biologic. Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a intervenit public pentru a solicita Kremlinului detalii precise referitoare la evenimentele semnalate la un institut de cercetare din Irkuțk.
Secretarul de stat Marco Rubio
Șeful diplomației americane a subliniat că autoritățile din SUA nu dețin suficiente elemente pentru a stabili dacă incidentul reprezintă o problemă strict izolată sau una cu ramificații transfrontaliere. Reacția sa vine după ce președintele Donald Trump a descris situația drept „o mare problemă” și a menționat disponibilitatea SUA de a sprijini Rusia, fără a detalia forma asistenței.
Într-un interviu oferit canalului „News.Live”, Marco Rubio a atras atenția asupra riscurilor asociate oricărui incident medical apărut într-un laborator de cercetare:
„De fiecare dată când auzim că o boală a afectat pe cineva într-un laborator dintr-o anumită parte a lumii, acest lucru provoacă îngrijorare”, a afirmat Rubio. Oficialul a adăugat că Rusia are obligația de a transmite date complete, permițând altor state să reacționeze proporțional.
Statele Unite, alături de organisme internaționale de resort, monitorizează atent evoluția și au inițiat deja acțiuni preventive. Rubio a precizat că deciziile viitoare depind de comunicarea Moscovei, așteptată în perioada imediat următoare.
Dispariția Dariei Șipilova și contradicțiile din jurul laboratorului
Semnele de întrebare au apărut după ce Daria Șipilova, o asistentă de laborator în vârstă de 28 de ani din cadrul Institutului de Cercetare Anticiumă din Irkuțk, a decedat pe 2 octombrie. Aceasta fusese internată pe 29 septembrie, la patru zile după ultima sa prezență în unitatea de cercetare.
Potrivit publicației ruse „Oamenii din Baikal”, pe 25 septembrie femeia ar fi spart accidental un recipient cu bacteria Yersinia pestis, agentul etiologic al ciumei, starea ei agravându-se rapid. Informația nu a primit însă o confirmare oficială independentă.
Canalul de Telegram Mash a vehiculat ipoteza unei deplasări recente a tinerei în Bureatia, regiune cunoscută pentru focare naturale de ciumă, dar liderul local a negat că aceasta ar fi vizitat teritoriul respectiv. O altă variantă incipientă sugera o călătorie recentă în Thailanda.
În schimb, foști colegi ai Dariei Șipilova au respins categoric ipoteza spargerii unei fiole din sticlă. Într-o declarație pentru proiectul Siberia.Realities al Radio Liberty, aceștia au menționat că în zonele cu regim strict de siguranță nu se utilizează eprubete din sticlă, echipamentul individual de protecție este obligatoriu, iar tot personalul, inclusiv stagiarii, este vaccinat împotriva ciumei.
Intervalul de patru zile dintre presupusul incident și internare nu exclude și nici nu validează fără echivoc o contaminare. Datele Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) arată că simptomele ciumei pulmonare primare se instalează în 1-3 zile, în timp ce protocoalele sanitare rusești iau în calcul o marjă medie de 2-4 zile, cu posibile extinderi.
Schimbarea diagnosticului și ștergerea urmelor în mediul online
Reacția instituțională a urmat un tipar fluctuant. Deși la început s-a vorbit deschis despre ciumă, referințele au fost ulterior eliminate masiv din spațiul public, notează Newsweek. Autoritățile din orașul Baikalsk au șters o avertizare emisă pe 3 octombrie prin care le cereau cetățenilor să evite deplasările spre Șelehov. Posturi TV precum REN TV au îndepărtat mai multe știri care conțineau cuvântul „ciumă”, iar guvernatorul Bureatiei, Aleksei Țidenov, și-a rectificat o declarație inițială, menționând doar că „este posibil” ca decesul să fi fost cauzat de această boală.
La nivel federal, agenția sanitară Rospotrebnadzor și Ministerul Sănătății au negat orice avarie sau prezență a agenților patogeni în laborator, susținând că testele nu au identificat microorganisme legate de activitatea profesională a femeii. Decesul a fost trecut în acte drept o „pneumonie de origine necunoscută”. La rândul său, Organizația Mondială a Sănătății a comunicat că autoritățile ruse au raportat absența oricăror infecții periculoase, iar persoanele monitorizate nu prezentau simptome.
Totuși, autoritățile de la Moscova nu au justificat de ce mențiunile despre ciumă au circulat inițial pe canalele oficiale și nici ce agent a provocat pneumonia fulminantă a tinerei.
Măsuri extreme: carantină forțată și restricții aplicate
În contrast cu varianta oficială a unei pneumonii obișnuite, măsurile implementate pe plan local au fost specifice unui protocol antiepidemic sever. Conform investigațiilor Siberia.Realii, peste 60 de angajați ai institutului din Irkuțk au fost blocați în sediu imediat după deces, dormind pe scaune și pe podea, hrana fiindu-le adusă de rude prin punctul de control.
Aproximativ 200 de persoane identificate drept contacți au fost puse sub monitorizare medicală strictă sau izolate. La Spitalul raional Șelehov au fost suspendate operațiile programate, iar personalul Uzinei de Aluminiu din Irkuțk a fost obligat să poarte măști de protecție din cauza semnalelor contradictorii.
De asemenea, pacienților din Spitalul Clinic nr. 1 din Irkuțk li s-au adus la cunoștință posibile restricții pe o perioadă de până la șase zile – intervalul exact prevăzut de legislația sanitară rusă pentru carantina specifică în cazurile de ciumă.
Particularitățile și riscurile ciumei pulmonare
Ciuma pulmonară este considerată cea mai agresivă formă a bolii provocate de bacteria Yersinia pestis. Spre deosebire de manifestarea bubonică, ce atacă sistemul limfatic, forma pulmonară afectează direct plămânii și se transmite pe calea aerului, prin picături respiratorii, de la om la om.
Fără tratament antibiotic început de urgență, afecțiunea provoacă rapid insuficiență respiratorie, stare de șoc și moarte. Din acest motiv, protocolul impune izolarea imediată a suspecților. În plus, Yersinia pestis este clasificată ca patogen de risc cu potențial de a fi utilizat în arme biologice, fără ca simpla apariție a unui caz izolat într-un laborator de cercetare să indice prin sine un asemenea program.
Explorează subiectele:
