SUA și Israelul pregătesc un nou asalt masiv asupra Iranului după alegeri
Mesajele transmise de Washington prin canale militare și diplomatice către aliații din Golf reprezintă un semnal clar că Statele Unite și Israelul intenționează să lanseze o nouă rundă de operațiuni militare majore, relatează The Wall Street Journal, citând surse apropiate situației. Obiectivul acestei ofensive scurte și intense ar fi slăbirea regimului de la Teheran pentru a-l constrânge să accepte masa negocierilor.
Președintele SUA, Donald Trump, nu a luat înca decizia atacării Iranului Foto: Profimedia
Conflictul cu Iranul, despre care Donald Trump afirma inițial că se va stinge în doar câteva săptămâni, durează deja de opt luni. Prelungirea ostilităților a generat efecte economice globale severe, împingând prețurile carburanților la cote record și provocând o criză de materii prime și îngrășăminte. Situația este cauzată de atacurile constante ale Teheranului asupra infrastructurii energetice critice din Golf – principala zonă producătoare de petrol a lumii – și de blocarea rutelor de export.
Mobilizare masivă de forțe în Orientul Mijlociu
Pregătirile de pe teren confirmă scenariul unei escaladări. Conform datelor de monitorizare a zborurilor și declarațiilor unor oficiali, armata SUA transferă sisteme suplimentare de apărare antirachetă Patriot din Texas către Israel, pentru a întări scutul aerian al aliatului său. În paralel, trupele americane au fost evacuate din bazele regionale considerate vulnerabile, în timp ce stocurile de muniție sunt refăcute, iar avioanele de vânătoare și bombardierele sunt pregătite de luptă.
Forța navală americană din Orientul Mijlociu, compusă deja dintr-o flotilă de circa 20 de nave de război, va fi suplimentată luna viitoare cu un nou grup de atac al portavioanelor și o forță expediționară a pușcașilor marini, deși unele nave existente ar putea părăsi zona în cadrul unei rotații planificate.
Calculele de la Casa Albă și presiunile Israelului
Potrivit surselor citate de WSJ, această redistribuire de forțe are rolul de a-i oferi președintelui Trump opțiuni militare concrete. Deși liderul de la Casa Albă nu a luat o hotărâre definitivă, el înclină spre ordonarea unor lovituri de amploare, dar a precizat că nu va acționa înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din SUA. Pe lista potențialelor ținte se află instalațiile nucleare ale Iranului și infrastructura sa energetică.
Refuzând să comenteze pe marginea unor „planuri militare sensibile”, Casa Albă a transmis totuși o poziție fermă: „Președintele Trump menține deschise toate opțiunile pentru a se asigura că Iranul nu va obține niciodată o armă nucleară”.
De cealaltă parte, Israelul și-a definitivat propriile planuri și liste de ținte. Premierul Benjamin Netanyahu face presiuni constante pentru reluarea atacurilor, sperând că acestea vor șubrezi Iranul suficient de mult încât să ducă la prăbușirea regimului.
Trecerea la o nouă campanie aeriană ar reprezenta o schimbare de strategie față de politica de presiune economică aplicată de administrația Trump. Până în prezent, blocada navală și sancțiunile au oprit timp de luni de zile exporturile de petrol iranian, au restricționat comerțul terestru și au paralizat mare parte din traficul aerian, sufocând economia țării. O alternativă la intervenția militară rămâne obținerea unui acord diplomatic, însă toate eforturile mediatorilor din Orientul Mijlociu de a relua dialogul au eșuat. Impasul este total: Washingtonul cere discutarea programului nuclear, în timp ce Teheranul impune condiții dure pentru a reveni la negocieri.
Scepticismul experților și riscul unui nou val de represalii
Analiștii avertizează însă că este puțin probabil ca Teheranul să cedeze în fața bombelor, având în vedere că a rezistat valurilor anterioare de lovituri americano-israeliene și continuă să atace navele din Golful Persic și forțele SUA din regiune.
Fostul ofițer de informații israelian Danny Tsitrinović consideră că noile bombardamente ar putea avea efectul opus celui scontat, determinând regimul să se consolideze și să își apere cu și mai multă îndârjire programele balistice și nucleare. „Cred că una dintre cele mai mari greșeli făcute de Israel și Statele Unite este presupunerea că o nouă rundă de atacuri asupra Iranului, inclusiv atacuri asupra infrastructurii critice sau eliminarea unor oficiali de rang înalt, va cumva doborî regimul”, a explicat Tsitrinović.
În schimb, Seth Jones, analist în cadrul Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, sugerează că Donald Trump ar putea utiliza o nouă ofensivă, chiar și una nedecisivă, ca pe o strategie de ieșire. Astfel, președintele ar putea proclama victoria și ar putea reduce ulterior implicarea militară a SUA. „Nu cred că ceva poate încetini permanent programul lor nuclear. Cu toate acestea, atacurile i-ar permite lui Trump să înceapă să se retragă treptat din conflict și să declare că de data aceasta a reușit din nou să întârzie dezvoltarea programului nuclear iranian”, a punctat Jones.
Riscurile unei noi confruntări sunt însă majore. Teheranul a transmis avertismente, atât pe căi oficiale, cât și private, că orice agresiune va primi o replică dură asupra obiectivelor civile și economice din regiune. Amenințări similare au fost puse în practică și la începutul războiului, când Iranul a lovit baze și misiuni diplomatice americane, dar și aeroporturi și instalații energetice din Golf.
O eventuală ripostă iraniană ar surprinde acum Statele Unite și aliații din Golf într-un moment în care aceștia încă încearcă să își refacă stocurile de apărare aeriană, epuizate în timpul atacurilor precedente. În schimb, Iranul dispune de un arsenal de sute sau chiar mii de rachete și a profitat de perioada de acalmie pentru a-și întări defensiva și a pregăti noi planuri de contraatac, viteza cu care Teheranul își reconstruiește capacitățile militare provocând deja îngrijorare în rândul oficialilor israelieni.
Explorează subiectele:
