Sudan: Epidemii devastatoare pe fondul acuzațiilor privind utilizarea de arme interzise
Sudanul se confruntă cu o criză umanitară extrem de complexă din cauza războiului prelungit izbucnit la jumătatea lunii aprilie 2023. Conflictul s-a soldat deja cu zeci de mii de morți și a lăsat peste 30 de milioane de sudanezi în nevoie urgentă de asistență umanitară.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat cu privire la agravarea epidemiei de holeră din țară, anunțând înregistrarea a peste 1.330 de cazuri confirmate și 114 decese. Există temeri majore că boala se va răspândi rapid odată cu debutul sezonului ploios și pe fondul continuării ostilităților.
Reprezentantul OMS în Sudan, dr. Shible Sahbani, a declarat în cadrul unui briefing de presă susținut la Geneva că „focarele sunt concentrate în statele Darfur și Kordofan”, exprimându-și profunda îngrijorare cu privire la situația critică din orașul asediat El Obeid.
„Rata de mortalitate în rândul celor infectați a ajuns la 13,7%, un procent alarmant de mare care reflectă deteriorarea severă a capacității sistemului de sănătate.”
— Dr. Shible Sahbani, reprezentant OMS în Sudan
Acesta a adăugat că Sudanul se confruntă în prezent cu cea mai mare criză umanitară din lume. Peste 33 de milioane de oameni au nevoie de asistență, dintre care aproximativ 21 de milioane necesită servicii medicale de urgență, în timp ce strămutările masive de populație cresc exponențial riscul de propagare a epidemiilor și a bolilor infecțioase.
Arme interzise și impactul asupra sănătății publice
Între timp, experții în sănătate publică avertizează că răspândirea accelerată a holerei și a altor epidemii în Sudan este strâns legată de utilizarea unor arme interzise la nivel internațional de către armata loială guvernului de la Port Sudan, fapt ce prefigurează o catastrofă ecologică și medicală de proporții.
Recent, forțele armate au lansat lovituri aeriene asupra zonei Jabrat al-Sheikh, din nordul statului Kordofan de Nord, lansând din avioane de tip Antonov așa-numitele bombe-butoi, atacuri soldate cu morți și răniți în rândul civililor.
Bombele-butoi sunt arme imprecise, cu acțiune oarbă, care nu pot fi ghidate. De regulă de producție artizanală, acestea sunt umplute cu TNT, îngrășăminte pe bază de azot, combustibil inflamabil, pulbere de aluminiu și șrapnel, fiind dotate cu un focos care declanșează explozia la impactul cu solul. Pe lângă uciderea și rănirea civililor, aceste dispozitive duc la dispersarea unor substanțe extrem de toxice în aer și în sol, favorizând apariția bolilor grave.
Aceste evoluții survin după ce Statele Unite au impus sancțiuni Sudanului anul trecut, în urma dovezilor că armata a utilizat arme chimice în cel puțin două rânduri de la izbucnirea conflictului.
Ca parte a măsurilor luate de Washington pentru a descuraja facțiunea de la Port Sudan de la comiterea de noi abuzuri, SUA au desemnat mișcarea Fraților Musulmani din Sudan drept organizație teroristă globală special desemnată (SDGT). De asemenea, conform unui comunicat oficial, Departamentul de Stat a clasificat organizația drept „organizație teroristă străină” (FTO) începând cu 16 martie trecut, vizând inclusiv Brigada Al-Baraa bin Malik, aripa militară a mișcării.
Departamentul de Stat al SUA a subliniat că gruparea recurge la violențe extreme împotriva civililor ca mijloc de a submina eforturile de reglementare politică și de a-și impune ideologia extremistă. Instituția a semnalat implicarea membrilor săi în execuții în masă și a menționat că o parte din luptătorii săi au primit instruire și sprijin din partea Gărzilor Revoluționare din Iran (IRGC), oferind conflictului o dimensiune regională complexă. În septembrie anul trecut, Departamentul Trezoreriei SUA impusese deja sancțiuni împotriva Brigăzii Al-Baraa din cauza implicării sale active în războiul din Sudan.
Condamnare oficială la Haga
Într-o evoluție diplomatică majoră, Statele Unite au acuzat oficial armata loială autorităților de la Port Sudan de utilizarea armelor chimice și au cerut un raport complet și transparent privind programul său chimic, solicitând totodată accesul neîngrădit al inspectorilor internaționali. SUA au sugerat, de asemenea, că Sudanul își poate pierde calitatea de membru în Consiliul Executiv al Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) dacă nu își respectă obligațiile.
Acuzațiile au fost formulate în cadrul unui discurs susținut de delegația SUA la cea de-a 112-a sesiune a Consiliului Executiv al OIAC, desfășurată la Haga, în Țările de Jos, pe 11 iulie 2026.
Ambasadoarea SUA la OIAC, Nicole Champagne, a precizat în declarația națională că armata sudaneză a folosit „clorul ca armă chimică”. Aceasta reprezintă prima declarație oficială în care Washingtonul specifică în mod clar tipul de substanță chimică utilizată în conflictul din Sudan.
SUA au solicitat autorităților din Port Sudan să inițieze de urgență procedurile de reintrare în legalitate prin:
- Prezentarea unei declarații complete și detaliate către Secretariatul Tehnic al OIAC cu privire la toate instalațiile și armele chimice din țară.
- Asigurarea unui acces imediat, transparent și complet neîngrădit pentru echipele de inspecție ale organizației, în vederea verificării situației de pe teren.
Washingtonul a avertizat că însăși credibilitatea OIAC este pusă la încercare, subliniind că niciun stat parte care a utilizat arme chimice și refuză să revină la conformitate nu ar trebui să își mențină locul în structurile de conducere ale organizației.
