Tensiuni explozive între Donald Trump și Benjamin Netanyahu: Detalii din culise
Relația dintre președintele Statelor Unite, Donald Trump, și premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a fost caracterizată de momente de tensiune intensă, departe de ochii publicului, potrivit unor recente dezvăluiri.
Donald Trump și Benjamin Netanyahu/FOTO:X
Conform cărții „Schimbarea regimului”, scrisă de jurnaliștii Maggie Haberman și Jonathan Swan, discuțiile dintre cei doi lideri au atins cote alarmante în septembrie 2025, în timpul negocierilor pentru un plan de pace în Fâșia Gaza. În cadrul unei convorbiri telefonice la care erau prezenți și Jared Kushner, ginerele său, și trimisul special Steve Witkoff, Trump și-a exprimat frustrarea într-un mod tranșant. După un atac israelian asupra Qatarului, Trump i-ar fi reproșat lui Netanyahu că a pierdut sprijinul unei mari părți a comunității internaționale și evreiești, insistând ca acesta să accepte un plan de pace în 20 de puncte propus de Washington, potrivit Daily Mail. Remarcabil este că, la doar două zile după această confruntare verbală, acordul a fost anunțat public, iar cei doi lideri au apărut împreună în fața presei.
Tensiunile diplomatice escaladează
Deși Casa Albă a reiterat oficial soliditatea relațiilor americano-israeliene și a lăudat colaborarea militară recentă, semnele unei distanțări politice au devenit tot mai vizibile. Președintele Trump a afirmat că securitatea Israelului depinde crucial de sprijinul SUA și a criticat numărul mare de victime cauzate de atacurile aeriene din Liban.
„Când două drone sunt doborâte în deșert fără a provoca daune, nu este necesar să dărâmi clădiri în Beirut”, a declarat Trump la summitul G7 din Franța.
Anterior, surse din comunitatea de informații a SUA, citate de The Washington Post, avertizaseră că guvernul de la Tel Aviv ar putea încerca să altereze termenii strategiei de pace propuse de Washington, mai ales în condițiile în care operațiunile militare din regiune au impactat economia mondială.
Avertisment direct de la Casa Albă către cabinetul israelian
Divergențele s-au manifestat și prin poziția critică a vicepreședintelui JD Vance față de membrii radicali ai cabinetului de miniștri din Tel Aviv. Vance a reacționat vehement după ce oficiali israelieni, inclusiv ministrul securității naționale, Itamar Ben Gvir, au declarat că Israelul nu se consideră constrâns de acordurile cu Washingtonul.
Într-un briefing de presă la Casa Albă, vicepreședintele american a accentuat importanța menținerii alianței strategice cu SUA:
„Dacă aș face parte din guvernul israelian, nu aș ataca singurul aliat puternic pe care îl mai am în întreaga lume. Oricine din Israel care consideră că cea mai mare problemă a sa este președintele Statelor Unite trebuie să se trezească și să înțeleagă realitatea situației în care se află țara respectivă.”
Într-un interviu pentru The New York Times, Vance a criticat abordarea predominant militară susținută de anumiți membri ai coaliției guvernamentale israeliene, subliniind în același timp volumul considerabil de asistență militară pe care Statele Unite o acordă partenerului său din Orientul Mijlociu.
Netanyahu: „Am informat” SUA despre atacurile asupra Iranului, nu am cerut permisiunea
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat recent că nu a cerut niciodată permisiunea președintelui american Donald Trump pentru a lansa atacuri împotriva Iranului, înaintea campaniei militare israeliene din iunie 2025 împotriva Republicii Islamice, la care SUA s-au alăturat ulterior.
La conferința Muni Expo 2026 din Tel Aviv, Netanyahu a relatat că i-a comunicat lui Trump, înainte de operațiune: „Intrăm în Iran, pentru că nu am de gând să stau și să aștept ca dușmanii noștri – dușmani care declară deschis, în gura mare, că vor să ne distrugă pe noi și, apropo, și pe voi [America] – să își ducă planurile la îndeplinire”.
„Nu am de gând să permit asta. De aceea acționăm. Nu am cerut permisiune. Pur și simplu l-am informat despre planul nostru”, a subliniat Netanyahu, adăugând că s-a bucurat că Trump s-a alăturat acțiunii „spre finalul ei”.
Aceste noi declarații vin să reconfirme independența strategică a Israelului, pe fondul tensiunilor cu Washingtonul privind eforturile continue ale lui Trump de a încheia un acord cu Teheranul și a preocupărilor legate de potențialele limitări impuse de SUA libertății de acțiune militară a Israelului. Premierul a apărat de asemenea acțiunile militare ale Israelului împotriva Iranului, Hamas în Gaza și Hezbollah în Liban, după atacul condus de Hamas din 7 octombrie 2023.
Netanyahu a articulat doctrina de securitate a Israelului printr-un precept talmudic: „Dacă cineva vine să te omoare, ridică-te mai devreme și omoară-l tu primul”. Această abordare, a explicat el, marchează o trecere către o strategie mai preventivă și ofensivă. „Să ieșim în arenă, să inițiem, să atacăm”, a spus el, menționând că scopul principal a fost „să spargem bariera fricii”.
Israelul refuză retragerea din Liban, chiar și la cererea SUA
Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat ferm că Israelul nu se va retrage din Liban, indiferent de o potențială cerere din partea SUA. La conferința MUNI EXPO din Tel Aviv, Katz a subliniat: „Am precizat clar că sub nicio formă nu ne vom retrage, iar în acest moment, și aceasta este o realizare diplomatică, nu există nicio cerere din partea SUA ca Israelul să se retragă din Liban”.
Katz a confirmat că atât el, cât și premierul Benjamin Netanyahu, au transmis această poziție omologilor americani, inclusiv președintelui Donald Trump. Declarațiile au fost făcute în contextul discuțiilor israelo-libaneze facilitate de administrația Trump. Deși CNN relatase anterior despre posibile retrageri „simbolice” israeliene din sudul Libanului ca gest de bunăvoință, afirmațiile recente ale lui Katz întăresc hotărârea Israelului de a menține poziția actuală.
Explorează subiectele:
