Timiş: În Vinerea Mare, tradiţia vopsitului ouălor se împleteşte cu rugăciunea, în mănăstirile bănăţene

Timiş: În Vinerea Mare, tradiţia vopsitului ouălor se împleteşte cu rugăciunea, în mănăstirile bănăţene

În Săptămâna Patimilor, la mănăstirile Cebza şi Timişeni-Şag din judeţul Timiş tradiţia vopsitului ouălor, care vor fi dăruite celor care vor participa la Liturghia Învierii, se împleteşte cu rugăciunea.

După denia celor 12 Evanghelii de joi seara, măicuţele de la cele două lăcaşuri monahale şi-au împărţit lucrul, unele au pregătit biserica pentru prohodul Domnului care are loc vineri după amiaza, altele nu au contenit să bată toaca, iar altele au pregătit ouăle pentru vopsit.

"În fiecare an, în Vinerea Mare, vopsim ouăle pe care le adunăm în cea mai mare parte de la găinile din gospodăria noastră. Întâi le fierbem în apă cu oţet, apoi le trecem prin vopsea. Noi folosim doar culori naturale. Cele mai multe ouă le înroşim, pentru că ne gândim la sângele Mântuitorului. Culoarea roşie o obţinem din coji de ceapă roşie sau din sfeclă roşie. Dacă vrem să obţinem culoarea portocalie, fierbem ouăle împreună cu coji de ceapă aurie, galbenul se scoate din şofran sau coajă de lămâie, verdele se prepară din frunze de spanac, de ceapă verde sau pătrunjel. Culoarea mov sau albastră se obţine din petale de violete, dar şi din sfecla roşie", a afirmat maica Ana, de la Mănăstirea Timişeni-Şag, pentru AGERPRES.

Cât sunt calde, ouăle trec prin mâinile măicuţelor, care le şterg cu puţin ulei pentru a străluci, apoi sunt aşezate în cofraje, sub formă de cruce, în iarba proaspătă din curtea mănăstirii, unde sunt sfinţite de preot.

Aceeaşi tradiţie formează curcubeele de culori şi în curtea Mănăstirii Cebza, unde maica stareţă Eufimia coordonează totul. Maicile de aici sunt iscusite şi la alte activităţi: aştern pe pereţii bisericii noi fresce, chipuri de sfinţi şi sfinte muceniţe care ne privesc cu multă milostivire.


Foto: (c) Otilia Halunga / AGERPRES


În noaptea Învierii, cimitirul mănăstirii Cebza, în mijlocul căruia se află vechea bisericuţă din lemn, cu pridvor şi cu intrarea foarte joasă, pentru ca păgânii turci să nu fi putut intra cu caii şi să pângărească altarul, străluceşte de candelele aprinse la morminte, iar potecile sunt inundate de florile ce cad din meri, cireşi şi pruni.


Foto: (c) Otilia Halunga / AGERPRES


În murmurul rugăciunilor, măicuţele pregătesc în Vinerea Mare şi pacheţelele cu anafură pentru credincioşii care vor participa la Liturghia Învierii din noaptea de sâmbătă spre duminică. Sâmbătă vor urma şi preparatele pentru mirenii care vor gusta din masa de Paşti de după liturghia de duminică: ciorbă, peşte, orez, salate, cozonaci şi pască.

După Sfânta Liturghie de duminică, fiecare creştin care participă la slujba mare primeşte câte un ou şi pască. AGERPRES


Citește și:

populare
astăzi

1 Așa se scrie istoria, oameni buni, din lucruri mărunte și neștiute...

2 Document secret rusesc obținut de Washington Post

3 Misterioasa navă iraniană care s-a întors ieri, subit, după trei ani, acasă

4 Ucraina a încălcat „linia roșie nucleară” a Rusiei? / Culisele unui atac ucrainean asupra unei ținte-cheie din Rusia

5 Foarte interesante amănunte...