Tunelul Poiana de pe A1: TBM-ul de 3.300 de tone este gata de montaj
Pregătirile pentru execuția Tunelului Poiana, proiectat să devină cel mai lung tunel rutier cu dublă galerie din România, se apropie cu pași repezi de faza efectivă de săpătură. Pe Secțiunea 3 a autostrăzii Sibiu–Pitești (Cornetu–Tigveni), utilajul de forare de mari dimensiuni – un TBM (Tunnel Boring Machine) – urmează să fie montat direct pe poziția de plecare.
Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova a comunicat că amenajarea platformei și a infrastructurii suport este aproape finalizată:
„Lucrările pentru pregătirea montajului utilajului de forare a Tunelului Poiana, de pe Secțiunea 3 Cornetu–Tigveni a autostrăzii Sibiu–Pitești, avansează conform planificării. Stadiul de construire a infrastructurii necesare și platforma de lansare a TBM-ului sunt finalizate în proporție de peste 80%. La începutul lunii viitoare este programat să înceapă montajul componentelor utilajului, furnizate de producător.” — DRDP Craiova
Lucrările la portalul nordic al tunelului Poiana aproape finalizate. Foto: Daniel Guță
Forajul va debuta dinspre Sibiu, după analiza terenului
Pentru a străpunge Dealul Frăsinet și a conecta județele Vâlcea și Argeș pe o distanță subterană de 1.780 de metri, constructorii au mizat pe un mastodont tehnologic. Echipamentul are un diametru de 12,49 metri, o lungime de aproximativ 100 de metri și cântărește circa 3.300 de tone. Pe măsură ce excavarea avansează, mașina instalează bolțari prefabricați din beton, asigurând structura definitivă a ambelor căi de rulare.
Componentele gigantului mecanic au sosit în țară la începutul anului 2026, fiind depozitate temporar la Călărași pentru primele operațiuni de asamblare parțială, înainte de a lua drumul șantierului montan.
Săpăturile vor demara de la capătul nordic. Directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, preciza în iulie 2026 că decizia tehnică de a porni utilajul dinspre Sibiu a fost luată în urma studiilor de teren, deoarece portalul sudic, orientat spre Pitești, impune măsuri suplimentare de stabilizare a solului.
Stadiul lucrărilor pe tronsonul Cornetu–Tigveni
Lucrările la această străpungere au început în 2025, în baza autorizației de construire semnate de Ministerul Transporturilor în decembrie 2024, activitatea din teren pornind în primăvara aceluiași an. Segmentul face parte din lotul Cornetu–Tigveni (37,4 kilometri), adjudecat de asocierea româno-italiană Weibuild – Tancrad pentru circa 5,323 miliarde de lei, fără TVA. Pe lângă tunel, pe acest traseu sunt prevăzute 55 de poduri și viaducte, alături de două noduri rutiere majore.
La debutul lunii septembrie 2026, progresul general pe întregul lot se situa în jurul valorii de 18%. Echipele activează deocamdată doar pe aproximativ 30% din suprafața totală a coridorului, din cauza blocajelor birocratice legate de autorizațiile de construire încă neacordate și de revizuirea avizului de mediu. Totuși, constructorul a reușit așternerea primelor straturi de test de mixtură asfaltică pe un tronson de 400 de metri.
„Asocierea de constructori italieni și români (Webuild – Tancrad) așterne asfalt, în două straturi succesive, între km 71 și km 71+400. Operațiunea este importantă pentru stabilirea rețetei finale de asfalt care va fi așternută pe întreaga secțiune 3 a autostrăzii (37,4 km). La ora actuală, constructorii lucrează pe aproximativ 30 la sută din șantier, în absența Acordului Revizuit de Mediu pentru o parte din loturile acestei secțiuni, la tunelul Poiana, 14 structuri (poduri și viaducte) și terasamente. În ansamblu, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la aproximativ 18%.” — Cristian Pistol, director general CNAIR (8 septembrie 2026)
Pentru a menține ritmul pe zonele deblocate, mobilizarea raportată la sfârșitul verii număra aproximativ 1.000 de muncitori și 512 utilaje grele, angrenate în terasamente, fundații și lucrări de consolidare.
Ecoduct spectaculos peste râul Olt și DN7
Un alt element tehnic remarcabil de pe acest lot este ecoductul planificat la nord de localitatea Călinești. Structura va traversa simultan Drumul Național 7, calea ferată și cursul râului Olt. Pasajul va măsura peste 100 de metri lățime și mai mult de 300 de metri lungime.
Acest coridor artificial va fi acoperit cu sol fertil și vegetație naturală, pentru a permite mamiferelor mari să traverseze în siguranță între masivele Cozia, Căpățânii și Făgăraș, refăcând rutele naturale de migrație fragmentate de infrastructura de transport.
Explorează subiectele:
