Turismul intern scade drastic, în timp ce străinii redescoperă România
Sectorul turismului românesc a înregistrat un început de an cu tendințe divergente: în timp ce numărul românilor cazați în structurile de primire a scăzut considerabil față de anul precedent, interesul vizitatorilor străini a crescut. Această creștere, deși notabilă, nu a fost suficientă pentru a contrabalansa declinul pieței interne, creionând imaginea a două realități distincte în peisajul turistic al țării.
Litoralul rămâne destinația preferată de români, străinii au alte alegeri FOTO: Ovidiu Oprea
Datele Institutului Național de Statistică (INS) subliniază o scădere semnificativă a numărului de turiști români cazați în unitățile de primire din țară în prima jumătate a anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. În total, au fost înregistrate 5,56 milioane de sosiri în structurile de cazare din România, reprezentând un declin de 4,1% față de anul precedent.
Această diminuare este aproape în întregime atribuită pieței interne. Numărul sosirilor turiștilor români a atins 4,36 milioane în prima jumătate a lui 2026, în scădere cu 6,8% față de cele 4,68 milioane din primul semestru al anului 2025. Mai mult, numărul de înnoptări efectuate de români a scăzut și mai accentuat, de la 9,24 milioane în 2025 la 8,32 milioane în 2026, o diminuare de aproximativ 10%. Această tendință sugerează că nu doar că românii au călătorit mai puțin pe teritoriul național, dar au și redus durata șederilor lor în destinațiile turistice.
În contrast, turismul de incoming a continuat să se dezvolte. În aceeași perioadă, România a găzduit 1,19 milioane de turiști străini, marcând o creștere de 7,3% față de 1,11 milioane înregistrate în 2025. Numărul nopților petrecute de vizitatorii internaționali în unitățile de cazare clasificate a crescut, de asemenea, cu 6,2%, ajungând la 2,48 milioane, față de 2,34 milioane anterior.
Ponderea turiștilor străini în totalul sosirilor a crescut, aceștia reprezentând aproximativ unul din cinci vizitatori cazați în România. Deși românii constituie în continuare aproape 79% din totalul turiștilor, influența și numărul vizitatorilor din afara țării sunt în expansiune.
De unde vin cei mai mulți turiști străini
Cei mai mulți turiști străini au provenit din Germania (114.766), Italia (105.735), Statele Unite ale Americii (78.786), Regatul Unit (74.611), Ungaria (62.528), Polonia (57.654), Spania (54.407), Israel (51.753), Franța (49.447) și Ucraina (48.606).
Creșterea cea mai semnificativă a fost observată în rândul turiștilor din America de Nord (+23,5%), Uniunea Europeană (+8%) și restul Europei (+7,1%). Singura regiune care a înregistrat o scădere a fost Asia, cu un declin de 12,6%.
Preferințele de vacanță: Românii vs. Străini
Românii care aleg să-și petreacă vacanțele în țară se orientează predominant către destinațiile consacrate și city-break-uri. În topul preferințelor județene pentru prima jumătate a anului se află Brașov (peste 510.000 de turiști), București (414.513), Constanța (340.186), Cluj (229.493), Prahova (219.271), Mureș (209.271), Sibiu (190.959), Bihor (189.337) și Vâlcea (187.569). Aceste cifre reflectă o preferință pentru zonele montane, în special datorită vacanței de schi, alături de marile orașe și turismul balnear.
Pe de altă parte, turiștii străini manifestă preferințe distincte. Bucureștiul a fost principala destinație, atrăgând 516.663 de vizitatori internaționali, un număr mai mare decât cel al românilor cazați în Brașov. Capitala este urmată de Brașov (82.076), Cluj (70.190), Sibiu (66.068), Ilfov (65.130), Timiș (51.988), Mureș (36.683), Prahova (28.480) și Bihor (27.516). Este evidentă atracția străinilor pentru marile orașe și pentru destinațiile culturale din Transilvania, litoralul fiind mai puțin vizitat în perioada analizată, care include doar prima lună de vară, în timp ce Constanța rămâne o destinație importantă pentru români.
Litoralul, singura zonă în creștere în iunie
Odată cu debutul verii, în luna iunie 2026, litoralul românesc a înregistrat o revigorare, ajungând la 20,3% din totalul sosirilor, o creștere față de 19,1% în 2025. Bucureștiul și reședințele de județ au consemnat o ușoară creștere, în timp ce zona montană a stagnat. Stațiunile balneare și Delta Dunării au pierdut vizibil teren, turismul balnear scăzând de la 9,7% la 8,5% din totalul sosirilor, iar Delta Dunării de la 2,1% la 1,7%.
Provocările și soluțiile industriei, conform ANAT
Reprezentanții Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) atribuie rezultatele sub așteptări din 2026, comparativ cu 2025, provocărilor multiple cu care s-a confruntat sectorul. Printre factorii enumerați se numără diminuarea valorii voucherelor de vacanță, incertitudinea cadrului fiscal, ritmul lent al investițiilor în infrastructura turistică și presiunile resimțite de industria HoReCa. Toate acestea au influențat negativ cererea pentru vacanțele interne.
Cu toate acestea, există și evoluții pozitive, în special în zonele montane și balneare, unde au continuat investițiile în modernizarea infrastructurii. Au apărut hoteluri de cinci stele în Sinaia, Băile Felix și Parcul Național Bucegi, s-au dezvoltat programe de ecoturism și activități în aer liber. De asemenea, Costineștiul, prin inițiativa NIBIRU, a devenit un nou pol de atracție pe Riviera Românească, iar capacitatea de cazare în hotelurile all-inclusive de pe litoral a crescut cu peste 20%, ajungând la peste 70 de unități.
Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și președinte al Bibi Group4Travel, a comentat situația printr-un comunicat de presă:
Dacă în prima parte a anului trecut am asistat la o perioadă de stagnare, în care reculul turismului intern a fost compensat de evoluția pozitivă a segmentului de incoming, în a doua jumătate a anului tendința de scădere a sosirilor turiștilor români s-a accentuat vizibil. Din păcate, această evoluție continuă și în 2026, după cum confirmă și cele mai recente date statistice. Vorbim despre o presiune tot mai mare asupra turismului românesc, într-un context în care diminuarea voucherelor de vacanță și creșterea costurilor influențează direct decizia de călătorie a românilor. De la 1 august vedem litoralul plin, iar vânzările last minute s-au suprapus cu rezervările realizate încă din perioada campaniilor de Înscrieri Timpurii, exact pentru intervalul de vârf al sezonului, 1-15 august. Este un semnal încurajator, însă trebuie să privim imaginea de ansamblu: acest vârf de sezon nu poate recupera integral scăderile înregistrate în lunile anterioare.
Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și președinte al Bibi Group4Travel.
Pentru redresarea sectorului, Voican a subliniat necesitatea adaptării tuturor actorilor la cerințele pieței, ceea ce implică o colaborare strânsă între agențiile de turism și hotelieri, precum și promovarea unor oferte atractive, inclusiv pentru sezonul de iarnă și pentru anul următor. Pentru atragerea turiștilor străini, sunt esențiale investițiile consecvente în promovare, dezvoltarea continuă a destinațiilor și un parteneriat real între autorități și industria turismului.
Industria turismului solicită, de asemenea, un cadru fiscal predictibil, subliniind importanța continuării investițiilor în infrastructură și promovare. O altă cerință majoră este înființarea unui Organism de Management al Destinației (OMD) la nivel național, care să coordoneze promovarea unitară a României pe piețele externe și să sprijine dezvoltarea competitivă a destinațiilor turistice.
Explorează subiectele:
