Ucraina la schimb pentru Iran: Miza secretă a vizitei șefului CIA la Moscova
Deplasarea neanunțată a directorului CIA, John Ratcliffe, în capitala Rusiei readuce în prim-plan scenariul unei tranzacții geopolitice majore între Washington și Moscova, pe fondul presiunilor americane legate de criza din Orientul Mijlociu și al perspectivelor unui compromis teritorial forțat în Ucraina.
Vizita efectuată în această săptămână de directorul CIA, John Ratcliffe, la Moscova s-a desfășurat într-o discreție aproape totală, stârnind multiple speculații din cauza lipsei de transparență a celor două administrații. În replică la atenția publică, președintele american Donald Trump a catalogat deplasarea drept o „semi-rutină”, menționând dorința de a vedea conflictul din Ucraina oprit și adăugând evaziv că demersul ar putea produce rezultate, relatează AFP, preluată de Agerpres .
În spațiul mediatic american s-a avansat ideea că scopul trimisului de la Washington ar fi fost descurajarea Kremlinului de a deschide un front împotriva Alianței Nord-Atlantice, publicația The Wall Street Journal sugerând chiar riscul unei agresiuni limitate a Moscovei contra NATO în anii următori. Totuși, evaluările militare privesc cu scepticism această ipoteză: angajată într-o confruntare de uzură pe frontul ucrainean, Rusia nu dispune de capacitatea operațională pentru o confruntare cu Alianța. În mod similar, varianta prevenirii unui atac nuclear rusesc în Ucraina nu se justifică în mod direct, având în vedere că forțele ruse mențin inițiativa ofensivă și nu se află într-o postură defensivă disperată.
Ipoteza unui compromis axat pe Teheran
O altă perspectivă asupra dialogului dintre marile puteri este oferită de generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO din Bruxelles și fost comandant al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei. În viziunea sa, adevărata prioritate a Casei Albe ține de gestionarea crizei iraniene, un dosar sensibil care produce efecte politice interne nedorite înaintea alegerilor americane de la jumătatea mandatului.
Întrucât Teheranul depinde masiv de parteneriatul economic și politic cu Moscova, administrația SUA ar putea căuta un acord de tip tranzacțional: reducerea implicării rusești în sprijinul Iranului, la schimb cu măsuri americane care să oblige conducerea de la Kiev să accepte un armistițiu dificil.
„Eu am crezut și rămân în continuare să cred că scopul vizitei este legat de operațiunea Iran, adică operațiunea de izolare economică a Iranului. Nu cred că Statele Unite sunt atât de interesate acum de războiul din Ucraina, dar sunt foarte interesate de presiuni economice asupra Iranului. Or, Federația Rusă este un partener economic foarte important al Iranului. Și cred că asta se urmărește, deși nicio agenție de știri nu ar prezenta așa ceva.” — generalul Virgil Bălăceanu
Mijloacele de presiune asupra frontului ucrainean
Deși insistențele anterioare ale administrației conduse de Donald Trump au fost respinse de autoritățile de la Kiev datorită solidarității europene, Washingtonul deține în continuare pârghii decisive. O încheiere favorabilă Moscovei ar implica, în termeni practici, cedarea fără luptă a rețelei ucrainene de fortificații.
„Argumentele pot să fie legate de sprijinul american. Sprijinul american se realizează în continuare plătit din fonduri europene. O decizie de a nu mai livra echipamente militare poate să aibă consecințe asupra rezistenței pe front, consolidării și păstrării stabilității frontului sau căderii lui. Căderea frontului înseamnă, de fapt, căderea centurii de fortărețe ucrainene. Deci ele pot fi corelate la un moment dat. Deci poate fi un troc de genul ăsta: Ucraina pentru Iran, sau în schimbul Iranului, de fapt.” — generalul Virgil Bălăceanu
Implicațiile directe pentru securitatea României
O reconfigurare teritorială generată de prăbușirea apărării ucrainene ar produce unde de șoc majore asupra întregului continent, însă România s-ar regăsi într-o poziție de vulnerabilitate accentuată dacă trupele ruse ar ajunge să controleze gurile Dunării. Pe lângă lovitura aplicată coeziunii Uniunii Europene, proximitatea directă cu Federația Rusă ar modifica radical climatul strategic de securitate de la graniță.
„Noi speculăm, dar e evident n-ar fi de bine să se întâmple acest lucru. Scenariul e din păcate plauzibil. Dacă am ajunge să ne învecinăm cu Rusia, am avea probleme serioase. Nu am ajunge la un război direct, nu cred. Însă războiul acesta hibrid s-ar înteți, ar fi cumplit. E o variantă pe care sperăm să nu o vedem devenind realitate. Dar știm, iar istoria ne-a arătat asta nu o dată, politica are și o parte de șantaj foarte evidentă.” — generalul Virgil Bălăceanu
Explorează subiectele:
