UE deblochează 16,4 miliarde de euro pentru Ungaria, bani care vor relansa economia, în urma schimbării regimului
Uniunea Europeană va debloca 16,4 miliarde de euro pentru Ungaria, după ce noul guvern condus de Peter Magyar a făcut progrese în reformele privind statul de drept și combaterea corupției, a anunțat vineri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după o întâlnire la Bruxelles cu premierul ungar, scrie Spotmedia .
Fondurile au fost blocate în timpul guvernării fostului premier Viktor Orban, din cauza problemelor legate de statul de drept, corupție, independența justiției, achiziții publice și drepturi fundamentale.
Reuters notează că banii sunt esențiali pentru economia Ungariei, afectată de stagnare în ultimii ani și de presiuni asupra bugetului de stat.
Din suma totală, 10 miliarde de euro provin din Fondul european de redresare, sub formă de granturi și împrumuturi avantajoase, iar 4,2 miliarde de euro sunt fonduri de coeziune care vor fi disponibile imediat. Alte 2,2 miliarde de euro din fonduri de coeziune vor fi deblocate după noi progrese, în special în zona libertății academice.
„Am convenit asupra unui cadru solid care să garanteze că Ungaria se ocupă de problemele legate de corupție și statul de drept”, a spus Ursula von der Leyen, potrivit Reuters.
Peter Magyar: Banii vor relansa economia Ungariei
Magyar a afirmat că fondurile europene vor ajuta la relansarea economiei Ungariei și a menționat investiții majore în infrastructură: echivalentul a aproximativ 1,7 miliarde de euro pentru căile ferate și aproximativ 1,3 miliarde de euro pentru rețelele electrice.
Magyar a mai spus că deblocarea fondurilor nu are legătură cu poziția Budapestei față de aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Ungaria continuă să ceară garanții privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, subiect folosit frecvent de Budapesta în relația cu Kievul și Bruxellesul.
Financial Times scrie că acordul cu Bruxellesul marchează o schimbare majoră de direcție după anii de conflict dintre Viktor Orban și instituțiile europene. Publicația notează că Magyar a promis reforme ample privind statul de drept, inclusiv aderarea la Parchetul European, iar acordul ar putea deschide în timp accesul Ungariei la sume și mai mari, inclusiv finanțări pentru apărare.
De asemenea, Reuters descrie acordul ca pe o victorie importantă pentru noul guvern de la Budapesta, dar și ca pe un test pentru Bruxelles: banii sunt eliberați după angajamente de reformă, nu după o simplă schimbare politică. Agenția amintește că Ungaria risca să piardă accesul la o parte importantă din banii de redresare, dacă nu îndeplinea condițiile până la termenul-limită din 31 august.
The Guardian pune accentul pe ruptura față de epoca Orban și prezintă deblocarea fondurilor ca pe o victorie politică importantă pentru Peter Magyar. Iar Financial Times notează că reacția piețelor a fost pozitivă, cu efecte asupra forintului și costurilor de finanțare ale Ungariei.
Publicația subliniază însă că aprobarea formală a unor componente ale acordului trebuie să treacă prin procedurile europene, inclusiv prin miniștrii de Finanțe ai UE, iar alte sume rămân condiționate de reforme suplimentare.
De când și de ce au fost blocate fondurile
Blocarea fondurilor pentru Ungaria a început în 2022, când Comisia Europeană a activat mecanismul de condiționalitate privind statul de drept, instrument care permite suspendarea plăților europene atunci când încălcările statului de drept riscă să afecteze bugetul UE. Comisia a invocat atunci probleme sistemice în achizițiile publice, riscuri de corupție, deficiențe în controlul fondurilor europene și lipsa unor garanții suficiente împotriva conflictelor de interese.
În noiembrie 2022, Comisia Europeană a concluzionat că reformele propuse de Ungaria nu erau suficiente și că Budapesta trebuia să îndeplinească mai multe jaloane esențiale pentru a avea acces la banii din Planul de redresare și reziliență. În cazul PNRR-ului ungar, condițiile au inclus 27 de „super-jaloane” legate de protejarea intereselor financiare ale UE, independența justiției și măsuri anticorupție.
O parte din fondurile de coeziune au fost deblocate în decembrie 2023, după reforme privind independența justiției, dar alte sume au rămas suspendate. Parlamentul European a contestat ulterior decizia Comisiei de a elibera acea tranșă.
Fondurile au rămas blocate și din cauza altor probleme semnalate de UE: libertatea academică, tratamentul universităților controlate prin fundații publice de interes public, dreptul la azil, legislația privind drepturile persoanelor LGBT și respectarea Cartei drepturilor fundamentale.
