Un craniu de hominid vechi de 3,8 milioane de ani ar putea ''deveni un nou simbol al evoluţiei umane''

Un craniu de hominid vechi de 3,8 milioane de ani ar putea ''deveni un nou simbol al evoluţiei umane''

Un craniu de australopitec, ce a trăit în urmă cu 3,8 milioane de ani, ''remarcabil de complet'', a fost descoperit în Etiopia şi zdruncină încă o dată cunoştinţele despre evoluţia omului, relatează AFP şi Press Association.

''Acest craniu este unul dintre cele mai complete fosile de hominizi cu o vechime de peste 3 milioane de ani'', a explicat pentru AFP Yohannes Haile-Selassie de la Muzeul de Istorie Naturală din Cleveland (SUA), coautor a două studii publicate miercuri în revista Nature.

Un atu datorită căruia acesta ar putea ''deveni un nou simbol al evoluţiei umane'', a estimat Fred Spoor de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra într-un comentariu. La fel ca celebrele ''Toumai'', ''Ardi'' şi ''Lucy''.

Spre comparaţie, ''Toumai'' (un Sahelanthropus tchadensis), considerat de unii paleontologi drept primul reprezentant al liniei umane, are o vechime de aproximativ 7 milioane de ani. Acesta a fost adus la lumină în 2001, în Ciad.

''Ardi'' (de la un Ardipithecus ramidus, o altă specie de hominid) a fost descoperit în Etiopia, iar vechimea sa este estimată la 4,5 milioane de ani.

''Lucy'', celebrul australopitec descoperit în Etiopia în 1974, are o vechime de 3,2 milioane de ani.

Alte fosile de australopitec, mai puţin cunoscute, datează de cel puţin 3,9 milioane de ani, însă acestea sunt doar fragmente de maxilar şi dinţi. În lipsa unui craniu ''vechi'', înţelegerea noastră despre evoluţia acestor hominizi dispăruţi a rămas una parţială.

Descoperită în februarie 2016 în zona sitului Woranso-Mille, în regiunea Afar din Etiopia (la 55 kilometri de locul în care a fost descoperită Lucy), această nouă fosilă, numită MRD, aparţine unuia dintre primii australopiteci, numit Australopithecus anamensis.

''Iniţial, credeam că A. anamensis (MRD) a evoluat treptat în A. afarensis (Lucy)'', a declarat Stephanie Melillo, de la Institutul pentru Antropologie Evoluţionară Max Planck din Germania, coautor al ambelor studii.

Însă, această descoperire recentă dezvăluie că cele două specii ar fi convieţuit în savanele din Afar timp de aproximativ 100.000 de ani. ''Acest lucru modifică înţelegerea procesului de evoluţie şi ridică noi întrebări: au concurat pentru hrană sau spaţiu?'', a menţionat Melillo.

Deşi are dimensiuni reduse, craniul ar fi aparţinut unui adult, cel mai probabil de sex masculin. Reconstituirile faciale, efectuate pe baza trăsăturilor fosilei, au scos la iveală faptul că acest hominid avea pomeţi proeminenţi, maxilar bine evidenţiat, nasul plat şi fruntea îngustă.

''Este bine că putem în sfârşit să dăm chip unui nume'', a declarat entuziasmat paleoantropologul.

Spre surprinderea cercetătorilor, craniul prezintă un melanj de trăsături caracteristice Sahelanthropus, precum ''Toumai'' şi Ardipithecus, precum ''Ardi'', dar şi de la alte specii mai ''recente''.

''Până în prezent a existat un decalaj mare între strămoşii umani cei mai vechi, care au aproximativ 6 milioane de ani, şi specii precum Lucy'', care au între două şi trei milioane de ani vechime, a precizat Stephanie Melillo pentru care această descoperire ''umple spaţiul morfologic dintre aceste două grupuri''.

Iniţial, oameni de ştiinţă au descoperit doar maxilarul fosilei. ''Nu mi-a venit să cred când am văzut restul craniului'', a spus Yohannes Haile-Selassie care a descris ''evrika'', ''un vis devin realitate''. AGERPRES

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Vai, a luat pisi COVID și-i pute la minister! „Avem un pişat de spirt pe etaj“

2 Ilie Bolojan dă afară jumătate din angajaţii Consiliului Judeţean Bihor. Unii nici nu aveau loc prin birouri

3 Proștii votează, cefele groase din Servicii încasează / Fiul unui general STS ajuns liberal, contracte grase cu…

4 Să rămână scris / Trump va câștiga mai categoric decât în 2016!

5 Din culisele cluburilor de noapte. Aceleași tehnici se folosesc și-n România