Un legumicultor își dă castraveții gratis/„Nu-i nimic regizat”
Prăbușirea dramatică a prețurilor la legume îi împinge pe producătorii români la decizii radicale. În cel mai renumit bazin legumicol din țară, costul recoltării a depășit valoarea de vânzare din piață, astfel că un fermier a ales să își deschidă porțile solariilor pentru oricine dorește să plece acasă cu recolta fără să plătească nimic.
Colapsul prețurilor pe piața legumelor generează situații absurde în cel mai important bazin de profil din România. În comuna gălățeană Matca, recoltarea castraveților a ajuns să aducă pierderi directe fermierilor, deoarece sumele oferite de intermediari nu mai acoperă nici măcar plata zilierilor care culeg marfa.
În această postură critică s-a trezit Dragomir Diego, un producător local care a hotărât să renunțe complet la valorificarea clasică a mărfii. Acesta a transmis un apel public pe rețeaua TikTok, chemând doritorii direct în solarii pentru a culege legumele gratuit.
Foto: Captură TikTok
„Mă numesc Dragomir Diego, sunt din comuna Matca, judeţul Galaţi, cel mai mare bazin legumicol din România, și ofer castraveți gratis. Castraveții ăștia, pe care-i vedeți, e a treia oară când trebuie să-i culeg, castraveți nestropiți. Nu am dat nimic la rădăcină, adică la prețurile astea nu se merită să faci nimic, aproape nici să-i muncești. Cu 10 zile în urmă, i-am dat cu 1 leu. Acum, vinerea trecută, i-am dat cu 60 de bani. Și, pe 7 septembrie, sunt 30 de bani. 300 de lei o tonă. Să înțelegeți foarte bine. 0,30 lei”, a explicat legumicultorul într-un clip publicat pe TikTok .
Calculul economic din spatele gestului este simplu și dureros: în timp ce strângerea recoltei presupune o cheltuială estimată la 50 de bani pe kilogram, prețul de vânzare a coborât până la 30 de bani. În aceste condiții, fiecare kilogram cules și vândut înseamnă o pierdere sigură de 20 de bani.
Singura cerință impusă celor care vor să profite de ofertă este să manipuleze plantele cu grijă în timpul recoltării, pentru a nu le distruge. Diego menționează că oamenii pot încărca orice cantitate doresc, având libertatea deplină chiar și de a revinde marfa.
„Pentru mine nu se mai rentează ca să pot să-i muncesc la ora actuală. Deci nu iese nicio vrăjeală, nu-i nimic regizat. Ofer castraveți, veniți și-i culegeți dumneavoastră în comuna Matca, luați legătura cu mine și vă trimit locația exactă unde este solarul. Eventual poate vin și eu. Să veniți, cu saci cu ce trebuie și culegeți dumneavoastră”, a mai adăugat fermierul gălățean.
Criza actuală nu reprezintă un incident izolat. În luna iulie, piața s-a confruntat cu o supraproducție masivă, moment în care un sac întreg de 25 de kilograme se vindea cu doar 5 lei.
Declinul abrupt vine după o perioadă de doi-trei ani în care cererea ridicată și cotațiile bune i-au încurajat pe producători să aloce spații tot mai mari acestei culturi. Liderul Sindicatului Producătorilor Olt, Ion Păunel, menționa că, în sezonul precedent, nivelul minim la poarta fermei fusese de 0,8 lei/kg, în vreme ce media obișnuită s-a situat între 2,5 și 3,5 lei pe kilogram.
Pe lângă rentabilitatea din anii anteriori, legumicultorii au mizat masiv pe castraveți și datorită rezistenței lor biologice sporite. Această cultură suportă mult mai bine presiunea dăunătorilor și a bolilor grave, cum ar fi virusul mozaicat al tutunului, patogen care compromite frecvent producțiile de ardei și tomate.
Explorează subiectele:
