Facturile la curent cresc din toamnă: scumpiri de până la 10% la energie

Consumatorii din România trebuie să se pregătească pentru o majorare a tarifelor la energia electrică în perioada următoare, însă ajustările ar urma să rămână sub pragul de 10%. Anunțul a fost făcut de Ministerul Energiei, în contextul în care seceta severă a redus masiv producția hidro, oprirea reactoarelor nucleare a scos cantități mari de energie ieftină din piață, iar cel mai mare furnizor autohton a operat deja o scumpire a ofertelor.

Prețurile energiei electrice vor cunoaște o creștere moderată în viitorul apropiat, a transmis marți Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, la capătul ședinței Comandamentului Energetic găzduite de Transelectrica, potrivit declarațiilor consemnate de Agerpres.

Oficialul a explicat că presiunea pe bugetele gospodăriilor a început deja să se resimtă încă din timpul verii, pe fondul temperaturilor extreme care au determinat utilizarea intensivă a instalațiilor de climatizare. La acest factor de consum s-au adăugat însă dezechilibre majore în producție, cauzate de hidrologia extrem de scăzută și de indisponibilitatea unor grupuri nucleare.

„Sigur că ne uităm la creşterile de tarife, pentru că toate cele legate de facturi depind de consumul fiecăruia. Sunt şi creşteri de facturi, pentru că, fiind o vară foarte călduroasă, consumatorii casnici, fiindcă spre ei ne uităm în primul rând, vor avea facturi puţin mai mari, pentru că şi consumul a fost mai mare… Probabil din cauza funcţionării aparatelor de aer condiţionat facturile sunt puţin mai mari. Într-adevăr, unul dintre furnizori a anunţat o creştere de tarif pentru perioada următoare, în continuare rămânând cel mai scăzut tarif de pe piaţă, şi mă refer, evident, la Hidroelectrica. Ne aşteptăm ca toată această perioadă de secetă, de reducere de producţie şi mai ales de închidere a reactoarelor, care a însemnat un minus de 900 de MW din contracte bilaterale la preţ fix, compensate cu cumpărări de pe Piaţa Zilei Următoare din România şi din regiune, să se regăsească în tarifele din această toamnă” — Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei

Deficitul de 900 MW creat prin oprirea reactoarelor, energie contractată inițial pe termen lung la prețuri predictibile, a trebuit acoperit prin achiziții urgente de pe Piața Zilei Următoare, atât din România, cât și din piețele regionale, la costuri mult mai ridicate.

Deși calculele autorităților indică un avans plafonat în jurul a 10%, stabilirea valorii exacte revine fiecărui furnizor în parte, în funcție de portofoliu și de costurile individuale de achiziție.

„Creşterea anunţată astăzi este în jur de 7%. Noi aşa am estimat, dar nu avem toate datele aşa cum le au furnizorii, care sunt companii private. Statul are o participare în unele dintre aceste companii, dar cele mai multe sunt companii pur private. Ei au toate datele, ei au modele de business, ei ştiu exact la ce preţuri au cumpărat, câţi consumatori au. Creşteri de tarife, cel mai probabil moderate, vor fi de până în 10% pentru perioada următoare. Aici trebuie văzut de la caz la caz şi trebuie să aşteptăm anunţurile acestor furnizori” — Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei

Declarațiile oficialului vin la scurt timp după ce Hidroelectrica a anunțat că, începând cu luna octombrie 2026, majorează prețul energiei active de la 0,45 lei/kWh la 0,515 lei/kWh pentru contractele noi și pentru cele care ajung la scadență. Modificarea înseamnă o urcare de circa 13% la nivelul energiei active, însă impactul net pe factura finală va fi de aproximativ 7%, diferind ușor în funcție de tarifele din fiecare zonă de distribuție. Compania a subliniat că ajustarea nu se aplică retroactiv și se situează sub inflația acumulată din perioada în care tarifele au fost înghețate, păstrând în continuare compania pe poziția celui mai ieftin furnizor.

Decizia Hidroelectrica a fost dictată de un context operațional sever, marcat de scumpirea carburanților, a cheltuielilor generale și, în special, de seceta prelungită care a lăsat barajele fără debite suficiente.

„Hidraulicitatea anului 2026 a fost una deficitară începând cu luna aprilie, situaţia devenind mai accentuată din luna iunie, când, pe aproape toate amenajările importante, debitele s-au situat sub jumătate din mediile multianuale. Edificatoare sunt evoluţiile debitelor afluente medii lunare pe Dunăre, având în vedere că Porţile de Fier are o pondere de aproximativ 40% din total energie produsă de Hidroelectrica. Astfel, debitele aferente lunilor iulie şi august au ajuns la valori de 39,7%, respectiv 36,1% din mediile multianuale, acestea situându-se în continuare, la data prezentei, la minime istorice, sub nivelul de 1.400 mc/s” — comunicat Hidroelectrica

Pe lângă aportul hidrologic scăzut, costul direct de producție al companiei a fost influențat de schimbarea formulei de contribuții pentru apa uzinată, care a urcat din iunie 2026 cu 7,32%, trecând de la 37 lei/MWh la 39,71 lei/MWh. Între timp, tensiunea s-a transferat și pe bursa angro, unde tranzacțiile pentru energia în bandă livrată în trimestrul IV 2026 și trimestrul I 2027 s-au încheiat în jurul nivelului de 900 lei/MWh.

Explorează subiectele:

energie electricăHidroelectricaCristian Bușoi


Citește și:

populare
astăzi

1 România atinge 1.500 km de drumuri rapide, însă regiuni întregi rămân izolate

2 Autostrada Transilvania ajunge la Cluj: lotul Zimbor-Nădășelu a depășit 90%

3 Hidroelectrica scumpește curentul din octombrie: cu cât cresc facturile

4 Decizie luată în CSAT la Cotroceni: România vrea menținerea trupelor SUA și crește masiv bugetul militar

5 Motoarele termice nu mai dispar în 2035: UE cedează presiunilor industriei auto