Valul de conflicte legate de apă atinge un record alarmant: Zone critice în 2026

Duminică a început la Stockholm, Suedia, ediția anuală a conferinței World Water Week, eveniment ce se desfășoară și online, concentrându-se pe creșterea alarmantă a conflictelor legate de apă. Organizată de Stockholm International Water Institute (SIWI) cu tema „Apa pentru oameni și progres”, reuniunea anuală subliniază provocările tot mai mari cu care se confruntă securitatea apei la nivel mondial, informează Al Jazeera.

Potrivit datelor furnizate de Pacific Institute, un think tank american non-profit specializat în probleme hidrice, anul 2024 a marcat un record, cu 420 de conflicte asociate apei. Aceasta reprezintă o creștere de 78% față de cele 235 de incidente înregistrate în 2022. Această escaladare este alimentată, în mare parte, de atacurile asupra infrastructurii hidrice și de disputele privind accesul la resurse, fenomene deosebit de pronunțate în zonele afectate de conflicte armate prelungite.

Cauzele în creștere ale conflictelor legate de apă

De peste trei decenii, Pacific Institute monitorizează incidentele legate de apă la nivel mondial prin inițiativa sa, Water Conflict Chronology. Fiecare incident este clasificat în funcție de rolul pe care apa îl joacă în conflict, fiind considerată fie victimă, fie factor declanșator, fie armă de război.

Apa devine o "victimă" atunci când infrastructura de aprovizionare este avariată sau distrusă pe durata unui conflict, fie în mod intenționat, fie ca pagubă colaterală. Această categorie include distrugerea barajelor, conductelor, fântânilor, stațiilor de tratare și a sistemelor energetice esențiale pentru menținerea alimentării cu apă. În 2024, peste jumătate (55%) dintre conflictele legate de apă au fost încadrate în această categorie.

Resursa hidrică poate acționa și ca un "factor declanșator" al violenței atunci când lipsa acesteia, accesul inechitabil sau disputele privind utilizarea ei escaladează tensiunile, adesea între comunități, fermieri, crescători de animale sau grupări armate. Penuria de apă și litigiile privind accesul rămân răspândite, fiind considerate factori declanșatori în 28% dintre conflictele analizate în 2024.

În anumite cazuri, apa este transformată într-o "armă" de război, fiind manipulată deliberat pentru a afecta sau a exercita presiuni asupra adversarilor. Aceasta poate implica întreruperea intenționată a alimentării, contaminarea surselor, inundarea unor zone sau restricționarea accesului. Deși mai puțin frecventă, această tactică a reprezentat 2% dintre incidente în 2024 și subliniază legăturile tot mai strânse dintre deficitul de apă, presiunile climatice și conflicte.

Regiunile cu cele mai mari amenințări hidrice în 2026

Fâșia Gaza și Cisiordania

În Fâșia Gaza, 1,9 milioane din cele 2,1 milioane de locuitori au fost strămutați. Atacurile israeliene au distrus sau deteriorat aproximativ 90% din infrastructura de apă și canalizare, conform UNICEF. Până la 70% dintre rezidenți nu pot colecta cantitatea minimă de șase litri de apă pe zi, necesară pentru consum și gătit, iar 90% dintre gospodării se confruntă cu un nivel moderat sau ridicat de insecuritate hidrică.

Organizația medicală Médecins Sans Frontières (MSF) a raportat o creștere a prețurilor apei de până la 500%. Atacurile repetate, restricțiile privind aprovizionarea și distrugerea instalațiilor hidrice au perturbat distribuția, contribuind la răspândirea bolilor diareice și a afecțiunilor cutanate și crescând riscurile pentru copii și femeile însărcinate.

În Cisiordania ocupată, infrastructura palestiniană de apă a fost avariată sau distrusă în urma atacurilor coloniștilor și a demolărilor efectuate de Israel. Raidurile repetate asupra puțurilor Ein Samiya, la est de Ramallah, au întrerupt alimentarea pentru circa 100.000 de persoane.

Sudan

De la începutul ostilităților, în aprilie 2023, luptele dintre Forțele Armate Sudaneze și Forțele de Sprijin Rapid au forțat aproximativ 12 milioane de oameni să își părăsească locuințele și au generat o criză umanitară care afectează peste 30 de milioane de persoane.

Un raport al Geneva Academy a documentat atacuri asupra infrastructurii hidrice, incluzând rezervoare, stații de tratare și rețele de distribuție, în special în Darfur. Colapsul sistemelor de apă și canalizare a contribuit la apariția unor focare de holeră și a agravat insecuritatea alimentară, în timp ce riscul de foamete crește în regiunile Darfur, Kordofan și Blue Nile.

Iran

Începând cu 28 februarie, atacurile aeriene americane și israeliene asupra Iranului au exacerbat presiunea asupra unui sistem de alimentare cu apă deja fragilizat de ani de secetă, precipitații sub medie, epuizarea apelor subterane și cererea agricolă ridicată.

Se pare că aceste atacuri au avariat instalații de desalinizare și rezervoare de apă pe insula Qeshm și în provincia Hormozgan, perturbând alimentarea pentru zeci de mii de persoane. Deteriorările rețelelor electrice și rutiere au îngreunat eforturile de reparație.

Aceste incidente au avut loc într-un moment în care rezervele de apă ale Iranului atingeau cote critice, unele rezervoare fiind goale în proporție de până la 92%. În Mashhad, al doilea oraș ca mărime din Iran, cu o populație de aproximativ patru milioane de locuitori, nivelul apei din rezervoare a coborât sub 3%.

Regiunea Golfului

Conflictul din Iran a evidențiat vulnerabilitatea infrastructurii esențiale de apă într-o regiune care se numără printre cele mai afectate de deficitul hidric la nivel global.

Statele din Golf depind în mare măsură de instalațiile de desalinizare, care transformă apa de mare în apă potabilă. Acestea asigură aproximativ 90% din necesarul de apă potabilă al Kuweitului, 86% pentru Oman și 70% pentru Arabia Saudită. În Bahrain, această proporție depășește 90%, iar în Qatar ajunge la 99%.

În timpul războiului, instalații de desalinizare din Bahrain, Kuweit, Emiratele Arabe Unite și Iran au suferit avarii, deși impactul raportat asupra alimentării cu apă a fost, în general, limitat.

Ucraina

Criza apei din Ucraina s-a agravat pe măsură ce războiul cu Rusia a afectat infrastructura esențială de apă și energie. Potrivit UNICEF, anul trecut, 4,3 milioane de persoane au primit asistență pentru acces la apă sigură, în timp ce 12,7 milioane de oameni au nevoie, în continuare, de ajutor umanitar.

Atacurile au redus producția de energie electrică cu 70%, perturbând atât alimentarea cu apă, cât și sistemele de încălzire. În Herson, bombardamentele din această lună au întrerupt complet alimentarea cu apă în cartiere întregi.

Distrugerea barajului Kahovka, în iunie 2023, a avut un impact devastator asupra a peste 100.000 de persoane, iar în prezent, aproximativ 10 milioane de oameni nu au acces sigur și constant la apă potabilă.

Explorează subiectele:

Conflicte apă Securitate globală Criza umanitară

Distribuie Distribuie Comentarii