Valuri de căldură marine fără precedent în Europa: Speciile acvatice, împinse la pragul de supraviețuire
Nici mările Europei nu au fost ocolite de valurile de căldură intense care au afectat continentul în această vară, înregistrând creșteri semnificative ale temperaturilor, cu impact major asupra vieții marine.
Luna trecută, de exemplu, temperatura medie în Marea Mediterană a atins un record istoric pentru o lună iulie, ajungând la 27 de grade Celsius. Un caz concret al acestei intensificări a fost înregistrat la începutul lunii august, când o geamandură amplasată în largul insulei Mallorca a indicat o temperatură de 33 °C, informează News.ro .
Influența umană asupra încălzirii marine
O analiză realizată de grupul World Weather Attribution (WWA), care utilizează metode validate științific pentru a evalua rolul încălzirii globale în fenomenele meteorologice extreme, a scos în evidență contribuția majoră a schimbărilor climatice induse de activitatea umană. Potrivit studiului, acestea au contribuit la o creștere de aproximativ 2°C a temperaturii apelor Mediteranei și de circa 1,4°C în mările din vestul Europei.
Conform aceleiași analize, temperaturile maxime ale apei înregistrate anul acesta în estul și vestul Mediteranei, precum și în Golful Biscaya și de-a lungul coastelor iberice, ar fi fost "practic imposibile" în absența schimbărilor climatice provocate de om. În cazul Mării Celtice, situată între Marea Britanie și Irlanda, cele mai extreme temperaturi observate s-ar fi produs, în mod normal, doar o dată pe secol într-o lume fără influența schimbărilor climatice induse de om.
Claire Bergin, climatolog la Universitatea Maynooth din Irlanda și coautoare a studiului, subliniază gravitatea situației:
Acest fenomen are potențialul de a remodela complet ecosistemele de care depind comunitățile de coastă pentru hrană și venituri, precum și de a genera fenomene meteorologice extreme și dăunătoare pe uscat.
Consecințe climatice și ecologice în cascadă
Temperaturile crescute ale apelor nu numai că amplifică umiditatea și temperaturile nocturne în zonele de coastă, dar pot alimenta și furtuni puternice mai târziu în cursul anului. Fenomenul este legat de emisiile de gaze cu efect de seră, provenite în principal din arderea combustibililor fosili, care au ridicat temperatura medie a planetei cu aproximativ 1,4°C peste nivelurile preindustriale, conform Organizației Meteorologice Mondiale. Această temperatură de referință mai ridicată permite sistemelor atmosferice de înaltă presiune, responsabile de valurile de căldură, să atingă valori termice și mai ridicate.
Ecologic, creșterile bruște ale temperaturii apei pot provoca mortalitatea în masă a unor specii, cum ar fi coralii, și pot perturba lanțul trofic, afectând sursele de hrană pentru păsări și mamifere, cu efecte în cascadă asupra întregului ecosistem.
John Bruno, ecolog marin la Universitatea din Carolina de Nord, a explicat că, deși unele specii migrează către nord în căutarea unor ape mai răcoroase, nu toate se pot adapta la ritmul acestor schimbări. "Ne apropiem rapid de limitele biologice absolute de adaptare pentru multe specii", a avertizat el.
Conform analizei WWA, aproximativ 90% din Golful Biscaya și 80% din vestul Mării Mediterane s-au confruntat cu valuri de căldură marină în acest an. Fără încălzirea globală, acest procent ar fi fost mult mai mic, de aproximativ 40%.
Explorează subiectele:

