Vârsta de pensionare va urca la 67 de ani, cu o creștere majoră pentru femei
Generația actuală care intră pe piața muncii în România va ajunge la o vârstă de pensionare de 67 de ani, conform proiecțiilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Această modificare va fi resimțită cel mai puternic de femei, a căror vârstă standard de retragere din activitate este estimată să crească cu aproape cinci ani, egalizând-o cu cea a bărbaților spre sfârșitul anilor 2060.
Datele publicate în raportul „Pensions at a Glance 2025” al OECD, analizate de Euronews pentru 32 de state europene, arată că bărbații din România vor lucra cu doi ani mai mult, de la 65 la 67 de ani. În cazul femeilor, schimbarea este și mai accentuată: vârsta de pensionare ar urma să crească de la 62 de ani și două luni (referința pentru 2024) la 67 de ani, eliminând astfel diferența de aproape trei ani dintre sexe. Această majorare de aproximativ 4,8 ani pentru femei se numără printre cele mai semnificative din Europa.
Studiul compară persoanele pensionate în 2024 cu cele care au debutat pe piața muncii la vârsta de 22 de ani, presupunând o carieră neîntreruptă.
La nivelul Uniunii Europene, vârsta medie de pensionare pentru bărbați este preconizată să crească de la 64,7 la 66,7 ani, iar pentru femei, de la 64 la 66,4 ani, indicând o creștere mai rapidă în cazul acestora din urmă. Aproximativ două treimi dintre țările europene analizate vor majora vârsta de pensionare pentru bărbați, în timp ce trei sferturi vor face același lucru pentru femei. România se numără printre statele care vor implementa creșteri pentru ambele sexe, alături de Germania, Belgia și Cehia, care, de asemenea, vor ajunge la pragul de 67 de ani.
Cu toate acestea, diferențele între țări vor persista. În prezent, Danemarca, Norvegia, Islanda și Țările de Jos înregistrează cea mai ridicată vârstă normală de pensionare pentru bărbați, de 67 de ani. La polul opus se află Turcia, cu 52 de ani, urmată de Grecia, Slovenia și Luxemburg, unde pragul este de 62 de ani. Până la sfârșitul anilor 2060, Danemarca ar putea ajunge la 74 de ani, Estonia la 71, iar Italia, Țările de Jos, Suedia și Cipru la 70 de ani. În contrast, Slovenia și Luxemburg ar putea menține pragul de 62 de ani pentru bărbați. Cea mai mare schimbare pentru bărbați este anticipată în Turcia, cu o creștere de 13 ani (de la 52 la 65 de ani), în timp ce Danemarca va adăuga șapte ani, iar Estonia, Italia, Slovacia și Cipru cel puțin cinci ani.
Pentru marile economii europene, Italia va avea cea mai ridicată vârstă de pensionare pentru bărbați, de 70 de ani. Regatul Unit va atinge 68 de ani, Germania 67, iar Franța și Spania 65 de ani.
În ceea ce privește femeile, diferențele actuale sunt și mai pronunțate. Danemarca, Țările de Jos, Islanda și Norvegia au o vârstă de pensionare de 67 de ani, în timp ce Turcia se află la 49 de ani, iar Polonia la 60. În viitor, Danemarca este proiectată să ajungă tot la 74 de ani, Estonia la 71, iar Italia, Țările de Jos, Suedia și Cipru la 70 de ani. Polonia ar rămâne țara din Uniunea Europeană cu cea mai mică vârstă de pensionare pentru femei, de 60 de ani.
Turcia va înregistra și în cazul femeilor cea mai mare majorare, de 14 ani (de la 49 la 63 de ani). Italia și Danemarca vor adăuga câte șapte ani, Estonia 6,3 ani, Slovacia 5,8 ani, Cipru cinci ani, România 4,8 ani, iar Austria 4,5 ani. În Spania, vârsta de pensionare a femeilor este preconizată să rămână la 65 de ani.
Presiunea demografică, principalul motor al schimbării
Creșterea vârstei de pensionare este una dintre soluțiile prioritare adoptate de guverne pentru a atenua presiunea asupra bugetelor publice, într-un context de îmbătrânire a populației și de scădere a ponderii persoanelor active. Raportul OECD subliniază că:
Majorarea vârstei de pensionare rămâne o strategie frecventă pentru îmbunătățirea sustenabilității financiare a sistemelor de pensii, fără reducerea nivelului pensiilor.
Documentul menționează că există și alternative, precum majorarea contribuțiilor sau reducerea nivelului prestațiilor.
Presiunea demografică este proiectată să crească semnificativ în următoarele decenii. La nivelul OECD, numărul persoanelor de peste 65 de ani la fiecare 100 de persoane cu vârste între 20 și 64 de ani este estimat să urce de la 33 în 2025 la 52 în 2050. În anul 2000, acest raport era de doar 22 la 100. Este important de precizat că unele dintre aceste proiecții depind direct de evoluția speranței de viață și se pot modifica. Spre exemplu, Danemarca ar putea renunța la legătura automată dintre creșterea longevității și vârsta de pensionare, caz în care "vârsta normală de pensionare proiectată pentru viitor ar fi mai mică de 74 de ani".
Modificările din legislația românească, până în 2035
Pe lângă proiecțiile pe termen lung ale OECD, legislația actuală din România prevede, de asemenea, o creștere a vârstei de pensionare. Conform noilor reglementări, vârsta de pensionare pentru femei va începe să crească gradual din iulie 2026, adăugând aproximativ două luni în fiecare an. Scopul este ca, până în 2035, vârsta standard de pensionare să fie unificată la 65 de ani pentru ambele sexe, egalizând-o cu cea a bărbaților. În prezent, vârsta de pensionare este de 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați.
O altă modificare importantă vizează pensionarea anticipată, care va fi posibilă doar la împlinirea vârstei de 60 de ani și cu un stagiu de cotizare de minimum 40 de ani. În aceste condiții, pensionarea anticipată se poate realiza fără penalizări, după îndeplinirea criteriilor de vechime în muncă. În România, există în prezent aproximativ 4,6 milioane de pensionari, femeile reprezentând majoritatea beneficiarilor sistemului public de pensii.
Explorează subiectele:
