VIDEO Jocul din spatele căderii guvernului Bolojan: miza gazelor și conexiunea americană
O investigație de presă din Statele Unite aruncă o lumină complet nouă asupra crizei politice de la București, unde demiterea executivului condus de Ilie Bolojan se intersectează cu interesele din sectorul gazelor lichefiate și cu acțiunile de culise ale ambasadoarei americane la Atena, Kimberly Guilfoyle.
Demiterea cabinetului condus de Ilie Bolojan capătă o altă dimensiune în urma dezvăluirilor internaționale privind așa-numitul dosar „KimberlyGate”. O anchetă publicată de cotidianul american Wall Street Journal detaliază modul în care Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea SUA în Grecia, a promovat agresiv compania energetică americană Venture Global – favorizată în detrimentul altor competitori din Statele Unite – alături de consorțiul elen Atlantic-SEE LNG, format din entitățile DEPA și Aktor.
Planul susținut de diplomatul american viza vânzarea de gaze naturale lichefiate (GNL) de proveniență americană către țările din regiune prin infrastructura Coridorului Vertical. Pe piața din România, acest consorțiu convenise deja un memorandum cu firma privată Nova Gas, controlată de frații Mureșan. Livrările s-au lovit însă de o barieră economică majoră: costul gazelor americane a depășit frecvent cotațiile practicate pe piață.
În acest context tensionat a intervenit un incident diplomatic la Atena, relatat de jurnaliștii americani. În cursul unei cine desfășurate în luna martie, ambasadoarea SUA ar fi intrat într-o polemică aprinsă cu oficialii eleni, lăudându-se că are capacitatea de a schimba conduceri politice:
„În martie, la o cină la Atena la care au participat oficiali greci și americani, Guilfoyle a intrat într-o dispută cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou, în fața celorlalți oaspeți. Referindu-se la prăbușirea iminentă a guvernului român, Guilfoyle a spus grupului: „Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”, potrivit unei persoane care a participat la cină și altora cărora li s-a povestit despre acest episod. Conversația a devenit aprinsă, Papastavrou replicând că SUA nu pot înlocui guvernul Greciei, care a fost ales de popor. Avocatul lui Guilfoyle a contestat această descriere a schimbului de replici”, scrie Wall Street Journal.
Dezvăluirea ridică suspiciuni fundamentale privind suveranitatea decizională a partidelor de la București, într-un registru de o gravitate similară cu acuzațiile privind implicarea Rusiei în favoarea lui Călin Georgescu în timpul scrutinului prezidențial din 2024. Semnele de întrebare vizează direct dacă demersul comun PSD-AUR de înlăturare a premierului Ilie Bolojan a fost influențat din exterior și dacă formațiunile suveraniste au acționat pe baza unei agende externe paralele.
La nivel guvernamental, viziunea asupra Coridorului Vertical a generat o fractură clară. Premierul Ilie Bolojan a respins angajamentele rigide de achiziție, susținând constant că România trebuie să rămână un coridor de tranzit și să acceseze gazul american doar opțional, mai ales că din 2027 producția din perimetrul offshore Neptun Deep va asigura resurse interne abundente. În opoziție cu această linie, fostul ministru PSD al Energiei, Bogdan Ivan, a militat pentru contracte ferme pe termen lung, indiferent de preț, aliniindu-se public poziției promovate de Kimberly Guilfoyle.
Presiunile administrative au debutat încă de la începutul anului. Pe 16 ianuarie, ministrul Bogdan Ivan s-a adresat președintelui Nicușor Dan și prim-ministrului Ilie Bolojan, solicitând semnarea unui acord bilateral cu autoritățile americane pentru preluarea de GNL prin intermediarul Nova Gas&Trade, conform documentelor consultate de G4Media . În ciuda refuzurilor din mediul privat cauzate de prețul ridicat al gazului via Grecia, Ivan a cerut puteri speciale de negociere „cu sprijinul” SRI, invocând evitarea unei deteriorări a parteneriatului strategic cu Washingtonul. Ambele palate, Cotroceni și Victoria, au blocat însă aceste cereri din rațiuni de oportunitate economică.
Ofensiva a continuat pe 11 februarie, când conducerile Romgaz și Transgaz au fost chemate la o teleconferință de către ministrul de resort. Conform jurnalistei Claudia Pîrvoiu , Bogdan Ivan a încercat atunci să convingă producătorul de stat Romgaz să achiziționeze gazele lichefiate americane vehiculate prin intermediarii din Grecia și România.
Episodul a fost urmat de acțiuni politice rapide. După ce Sorin Grindeanu a avansat pe 23 martie data consultării interne din partid, Kimberly Guilfoyle a sosit la București pentru a asista, în perioada 30 martie – 1 aprilie 2026, la reuniunea The Economist Romania Government Roundtable – eveniment coordonat de omul de afaceri Dan Stratan, cunoscut pentru conexiunile istorice cu Sorin Ovidiu Vîntu. La conferință, ambasadoarea a cerut deschis României să cumpere gaz american.
Chiar în timpul vizitei, pe 31 martie, diplomatul american a participat la o cină la restaurantul bucureștean Isoletta. La masă s-au aflat liderul PSD Sorin Grindeanu, ministrul Bogdan Ivan, consilierul prezidențial Florin Vlădică, omul de afaceri Adrian Thiess și Adrian Gheorghe Rafael, persoană condamnată penal definitiv, momentul fiind surprins în imagini video de publicațiile Presa-Liberă și Flash Paparazzi.
După aceste evenimente, deznodământul politic a fost fulgerător: pe 20 aprilie 2026, PSD a validat ieșirea de la putere în cadrul scrutinului intern numit „Momentul Adevărului”, demisiile miniștrilor social-democrați au fost depuse pe 23 aprilie, iar pe 5 mai guvernul Bolojan a fost răsturnat printr-o moțiune de cenzură asumată în comun de PSD și AUR.
Interpelați pe marginea acestor fapte, liderii celor două formațiuni resping orice scenariu de imixtiune. Sorin Grindeanu a precizat că întrevederea de la restaurant a vizat exclusiv rolul strategic de tranzit pe care România îl poate deține în Coridorul Vertical, temă integrată ulterior și în programul asumat de premierul desemnat Siegfried Mureșan, catalogând acuzațiile legate de căderea executivului drept „pure fabulații”. La rândul său, George Simion a recunoscut că este „prieten bun” cu Guilfoyle, fără a avea însă întâlniri bilaterale cunoscute, respingând ideea unui complot extern și susținând că opoziția partidului său la formula guvernamentală a fost mereu constantă.
La data de 27 septembrie, la cinci luni de la ieșirea deliberată din coaliție, calculele PSD par blocate. Social-democrații au rămas pe băncile opoziției, iar raportul de forțe din Parlament face ca o revenire la guvernare a echipei lui Grindeanu să depindă, în mod paradoxal, tot de sprijinul parlamentarilor AUR.
Explorează subiectele:
