Asta n-o fi de DNA?/Pesediștii Bogdan Ivan și Sorin Grindeanu le-ar fi promis americanilor că România va cumpăra gaze lichefiate cu aproape un miliard de dolari pe an mai mare decât la prețul mediu Romgaz
Un angajament comercial de anvergură privind importul de gaze naturale lichefiate (GNL) din Statele Unite a provocat o ruptură majoră la vârful puterii de la București: după ce liderii PSD au oferit asigurări părții americane, o analiză strict financiară cerută de Ilie Bolojan a arătat că tranzacția ar fi adus Romgaz costuri suplimentare de aproape un miliard de dolari pe an, determinând blocarea achiziției.
O tentativă de a include România într-un contract pe termen lung pentru importul de gaze lichefiate americane s-a soldat cu un refuz categoric din considerente economice. Potrivit unor detalii furnizate pentru NewsCenter.ro de o sursă din proximitatea negocierilor, fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, alături de liderul social-democrat Sorin Grindeanu, le-ar fi dat asigurări ferme reprezentanților SUA că statul român va contracta volume prin Coridorul Vertical, implicând compania Romgaz. Inițiativa s-a oprit însă brusc după intervenția premierului Ilie Bolojan, care a cerut o evaluare riguroasă a impactului financiar.
Persoana apropiată discuțiilor a explicat mecanismul prin care s-a ajuns la respingerea ofertei:
„Din ce știu, ministrul Energiei și Sorin Grindeanu au promis părții americane că România va cumpăra gaze. Dacă au avut sau nu acordul premierului, acest lucru nu știu. Cred că mai degrabă s-au bazat pe o autonomie guvernamentală pe ministerele pe care aveau portofoliu. Cert este că Ilie Bolojan a cerut o adeverință matematică, cu cât produce Romgaz acum și cu cât va produce și livra după 2027, după ce se vor exploata gaze din Marea Neagră. Prețurile au ieșit duble, așa că premierul a cerut Romgaz să trateze decizia ca pe oricare alta din punctul de vedere al afacerilor. S-a ajuns la un refuz”, a precizat sursa citată.
Solicitați de NewsCenter.ro pentru a clarifica circumstanțele și caracterul acestor înțelegeri, nici Bogdan Ivan, nici Sorin Grindeanu și nici Ilie Bolojan nu au transmis un punct de vedere.
Prețul GNL versus producția internă: o discrepanță de 942 milioane de euro anual
Miezul divergenței ține de cifrele din contracte. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a dezvăluit pentru NewsCenter.ro că formula utilizată în negocierile din toamna anului 2025 (P0 + TTF M) plasa cotația la circa 74 de euro/MWh, menționând totodată că mecanismul este mai amplu. Acest nivel a fost confirmat sub rezerva anonimatului și de un director din cadrul Romgaz, care a afirmat că suma corespunde ofertei primite.
Datele oficiale din raportul semestrial al Romgaz aferent primei jumătăți din 2026 arată un preț mediu al producției proprii de 128,59 lei/MWh (aproximativ 25,21 euro/MWh la o paritate de 5,1 lei/euro). Prin comparație, cei 74 euro/MWh solicitați pentru gazul american ar echivala cu 377,40 lei/MWh — adică de aproape trei ori mai mult (o creștere de circa 193%).
În ipoteza preluării întregului volum vizat în proiectul din Grecia — 1,4 milioane de tone de GNL anual timp de 20 de ani, începând cu 2030 (circa 19,3 milioane MWh) —, cheltuielile anuale ar fi arătat astfel:
| LNG la 74 euro/MWh | 1,428 miliarde euro |
| Aceeași cantitate evaluată la media Romgaz de 128,59 lei/MWh | 486,6 milioane euro |
| Diferență | 941,6 milioane euro |
| Diferență în lei | 4,80 miliarde lei |
Consecințele economice ale unui astfel de contract ar fi fost transferate pieței, după cum a relatat aceeași sursă:
„Bolojan a cerut Ministerului Economiei și Romgaz ca decizia privind oportunitatea achiziției de gaze americane să fie una pur economică, financiară. Dacă este sau nu avantajos pentru statul român. S-a ajuns la concluzia că prețurile la care urmau să fie tarifate gazele din SUA ajungeau să fie duble față de cele practicate de Romgaz. Ar fi trebuit ca Romgaz să caute clienți externi sau să le vândă mai departe pe piața internă la suprapreț, suprapreț care ar fi fost suportat de companiile din România.”
Infrastructura de transport nu implică obligația de cumpărare
România joacă deja un rol activ în operaționalizarea infrastructurii regionale. Alături de Grecia, Bulgaria și Ucraina, țara noastră participă la traseul prin care gazele lichefiate din SUA, descărcate și regazeificate la Alexandroupolis, sunt pompate prin conductele ce formează Coridorul Vertical , proiect susținut de Transgaz încă din 2016 pentru limitarea dependenței de sursele rusești.
Coridorul Vertical de Gaze Totuși, asigurarea tranzitului prin conducte și încasarea tarifelor aferente spre destinații precum Ucraina sau Republica Moldova nu obligă statul român să și achiziționeze gazele. Miza vânzătorilor americani rămâne însă securizarea contractelor de cumpărare pe termen lung, fără de care infrastructura nu garantează desfacerea mărfii.
Poziția Romgaz este consolidată și de perspectivele din Marea Neagră: perimetrul Neptun Deep, operat în parteneriat egal cu OMV Petrom, are ca termen de debut anul 2027, estimându-se un platou total de producție de circa 8 miliarde de metri cubi pe an.
Chisăliță arată că utilitatea tranzacției depinde de strategia externă a Romgaz: „Dacă Romgaz nu dorește să-și extindă livrările de gaze în afara României, decizia este bună, nu are nevoie de un portofoliu mai mare de gaze. Dacă dorește să-și mărească livrările în afara României, atunci decizia poate nu e bună. Da, prețurile sunt duble față de producția din România, însă trebuie privit pe piața internațională. Pentru MOL din Ungaria, decizia de a cumpăra este una bună”.
Presiuni politice și un memorandum expirat la Atena
La data de 7 noiembrie 2025, a fost încheiat la Atena un memorandum între Nova Power & Gas, Transgaz și Atlantic-SEE LNG Trade (societate formată din consorțiul AKTOR – 60% și DEPA Commercial – 40%). Potrivit comunicării AKTOR , documentul exprima interesul pentru volume de până la 1,4 milioane de tone de GNL anual (aproximativ 2 miliarde de metri cubi), pe un interval de 20 de ani ce ar fi demarat la 1 ianuarie 2030, volume identice cu cele indicate de HotNews . Romgaz nu s-a regăsit printre semnatari, iar compania Nova a precizat ulterior că înțelegerea a expirat după trei luni fără a deveni acord comercial.
În paralel, Bogdan Ivan a încercat să deblocheze politic tranzacția. Printr-o scrisoare dezvăluită de G4Media.ro , ministrul le solicita președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan un acord interguvernamental, un mandat direct de negociere și avizul CSAT, avertizând asupra riscului unui „blocaj diplomatic” cu Washingtonul.
Presiuni în regiune și contracte de lobby de un milion de dolari
Alte state din regiune au avansat acorduri în cadrul coridorului, deși termenii financiari specifici nu sunt publici:
| Bulgaria / Bulgargaz | Shell a livrat un cargou american de 1 milion MWh la Alexandroupolis în iulie 2026; introducerea în rețea a început la 13 iulie | Prețul cargoului nu este publicat |
| Grecia / Atlantic–SEE LNG Trade | Acordul cu Venture Global a fost extins în iunie 2026 la 1 milion de tone anual, pentru 20 de ani din 2030 | Prețul contractual nu este publicat |
| Ucraina / Naftogaz | Memorandum cu Atlantic–SEE și scrisoare de intenție cu DEPA pentru aprovizionarea din iarna 2025–2026 | Prețurile nu sunt publicate în anunțurile consultate |
Referitor la piața vecină, compania Bulgargaz afișează prețuri medii de revânzare reglementate situate între 31,15 euro/MWh (ianuarie 2026) și 41,60 euro/MWh (septembrie 2026), cu o medie simplă de 35,63 euro/MWh ce reflectă un coș divers de surse.
În plan regional, Dumitru Chisăliță a menționat existența unui interes crescut: „Eu știu că inclusiv Zelenski a făcut presiuni ca acest coridor de gaze să fie deblocat, pentru că doar România nu dorea să cumpere gaze. Prețurile oferite de americani au fost aceleași pentru toate țările de pe coridor, nu au fost prețuri mai mari pentru noi sau mai mici pentru alții. Poate pentru Grecia au fost niște discounturi, că ei au porturile în care este depozitat gazul lichefiat adus din America”.
Tensiunile au atins și sfera diplomatică după ce Wall Street Journal a scris că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi insinuat în cadrul unei cine că Washingtonul ar fi contribuit la căderea Guvernului Bolojan ca urmare a refuzului de a contracta GNL american (afirmație contestată ferm de avocatul diplomatei). Relatarea WSJ a fost preluată inițial în România de G4Media . În contextul acestor demersuri, Guilfoyle a fost prezentă la București, unde a luat masa la restaurantul Isoletta alături de Sorin Grindeanu, Bogdan Ivan și consilierul prezidențial Florin Vlădică, imagini de la eveniment fiind difuzate de Presa-Liberă .
Totodată, o investigație publicată de NewsCenter.ro a scos la iveală contracte de lobby de aproximativ un milion de dolari înregistrate în registrul FARA al SUA în decembrie 2025. Entitatea privată RASAI (Romanian-American Strategic Advancement Initiative — creată de firmele CIS Gaz, IRIGC Impex și MVN Structural Consulting) a angajat birourile Putala Strategies și Eversheds Sutherland, colaborând cu Matt Schlapp (președintele American Conservative Union), pentru a asigura suport politic de la Washington.
De cealaltă parte a oceanului, marii furnizori mențin legături strânse cu conducerea politică. Compania americană Venture Global, care și-a asigurat vânzări extinse în Grecia prin Atlantic-SEE LNG Trade și acces la terminalul din Alexandroupolis, a finanțat cu un milion de dolari comitetul de învestire al lui Donald Trump, iar directorul său Mike Sabel a participat la consultările de la Mar-a-Lago din 2024. De asemenea, celălalt exportator major purtător de discuții cu partea elenă, Cheniere Energy, a declarat în 2024 contribuții electorale de 226.750 de dolari și cheltuieli federale de lobby de 3,13 milioane de dolari.
Explorează subiectele:
