Pensionarii de lux ai PSD din companiile de stat/Fosta consilieră a lui Marian Neacșu, pensionară din 2018, 60.000 de lei venituri lunare din consilii de administrație

Rețele întregi de pensionari de stat, foști parlamentari și foști ofițeri militari domină forurile de conducere ale întreprinderilor publice românești, cumulând pensiile cu indemnizații lunare de zeci de mii de lei. Deși multe dintre entitățile pe care le gestionează se confruntă cu pierderi masive sau chiar riscul falimentului, membrii acestor structuri continuă să ocupe simultan funcții de conducere în sectoare complet paralele cu formarea lor profesională.

Datele oficiale centralizate pe portalul guvernanta.gov.ro arată amploarea fenomenului prin care posturile din consiliile de administrație și din conducerile executive ale societăților de stat sunt atribuite unor persoane retrase din activitate, care adesea cumulează venituri uriașe din mai multe mandate.

Constanța Coman: două consilii de administrație și 60.000 de lei lunar

Aflată la pensie încă din anul 2018, Constanța Coman (70 de ani), fostă consilieră a lui Marian Neacșu, cumulează în prezent o remunerație brută de 60.000 de lei în fiecare lună. Acești bani provin din mandatele pe patru ani pe care le deține în comitetele de audit ale Consiliilor de Administrație de la Compania Națională Loteria Română SA și RA Romatsa (Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian), ambele contracte începând în 2024.

Punctul de pornire al carierei sale a fost în 1980, ca economist la Fabrica de Rulmenți din Alexandria. După o scurtă perioadă petrecută în mediul privat în anii ’90, Coman a activat între 2001 și 2006 în Teleorman, la Direcția Finanțelor Publice, ca șef de serviciu și director adjunct sau director plin. Din 2006 a trecut la nivel central, la Ministerul Finanțelor, unde din 2011 a ajuns director de direcție.

Traseul său administrativ a inclus, din 2016, prezența în CA-ul Companiei Aeroporturi București, iar din 2017 conducerea economică a Companiei Municipale Protecție Civilă și Voluntariat București, entitate creată în mandatul Gabrielei Firea. În 2022, Marian Neacșu – atunci la șefia Secretariatului General al Guvernului în cabinetul Ciucă – a recrutat-o în funcția de consilieră, dar și în cadrul Unității SGG pentru monitorizarea investițiilor din PNRR.

Totodată, a prestat activități de audit la Compania Municipală Imobiliară București și a făcut parte, între 29 mai 2023 și 30 iunie 2024, din Comitetul de audit al CA de la Piscicola Călărași SA. Deși declară că nu este afiliată politic, veniturile sale reflectă din plin această prezență multiplă la stat: pentru anul fiscal 2024, familia Coman a raportat încasări nete de 304.882 lei. Partea leului a aparținut Constanței Coman: 136.230 de lei din expertiză contabilă și audit, o pensie de circa 75.000 de lei, 24.881 lei din salarii la Compania Municipală Imobiliară și 7.543 lei ca membru CA la Piscicola.

Cea mai recentă declarație de avere, completată în 2025 pentru funcția de la Loteria Română, indică deținerea a trei apartamente în Capitală (două de câte 42 m² luate în 2007 și unul de 150 m² din 2009), a unui teren agricol în comuna teleormăneană Storobăneasa, bijuterii de 5.000 de euro dobândite în perioada 1990–2003, precum și active bancare în valoare de 20.000 de euro și aproape 86.000 de lei.

Avioane Craiova, condusă la 77 de ani de Mișa Popic pe fondul unui blocaj major

Compania Avioane SA Craiova l-a reconfirmat în funcția de director general, în iunie 2026, pe inginerul Mișa Popic (77 de ani), un specialist cu decenii de experiență în industria de apărare care se declară neafiliat politic. Absolvent al Politehnicii bucureștene în 1972 și doctor în științe tehnice al Academiei Tehnice Militare (1978), Popic a efectuat stagii profesionale în Regatul Unit chiar în timpul regimului comunist.

După ce a lucrat la Aeroteh SA între 1991 și 1993, conform profilului său profesional , a activat ca și consultant independent aproape un deceniu. Din aprilie 2002 a ocupat vreme de 11 ani postul de director la Romaero SA, mutându-se apoi la conducerea Avioane Craiova până în 2018. În intervalul octombrie 2018 – aprilie 2020 a condus Romtehnica, companie aflată în subordinea Ministerului Apărării.

Ulterior, a alternat pozițiile consultative – la The InSource Development Group și Aerospace Consultants Association – cu reveniri la Romaero, unde a fost director general între ianuarie 2022 și august 2023 și membru al CA între septembrie 2021 și martie 2024. Mandatul său actual la uzina din Bănie survine într-un moment critic: Ministerul Apărării a executat în februarie garanția de 8 milioane de euro aferentă modernizării a zece aparate IAR-99, proiect întârziat din martie 2024 din cauza absenței unor componente militare obligatorii.

Conducerea fabricii Carfil: directorul și echipa sa, pensionari cu venituri consistente

O situație similară se regăsește la Carfil SA, unde directorul general Mircea Petru Tanțău (64 de ani) cumulează pensia de stat cu o remunerație brută lunară de 29.900 de lei. Fizician de formație, cu studii de management și la Universitatea Națională de Apărare, Tanțău a activat exclusiv în industria militară. Fost director la Tohan (din 2004) și șef al Direcției Industria de Apărare din Ministerul Economiei (2012–2013), acesta a preluat șefia Carfil în 2018, după ce anterior a trecut și prin consiliile de administrație de la Făgăraș, Cugir și Carfil.

Fost candidat PNL la Primăria Zărnești în 2016, Tanțău apare acum ca neafiliat. Conform declarației sale din 2025, el a încasat o pensie anuală de 117.000 de lei și o indemnizație netă de 131.000 de lei de la Carfil. Compania a fost zguduită în luna august de ample proteste declanșate de neplata salariilor, conducerea invocând lipsa comenzilor. Alături de Tanțău, alți trei directori-cheie ai societății sunt pensionari: Gigi Borcea (logistică), Sandu Tibi Pop (cercetare-dezvoltare) și Aurel Vețan (comercial).

Pensie militară și indemnizații la Șantierul Naval Mangalia

Doru Jianu, inginer naval și pensionar militar al MApN, își continuă cariera de decenii la Mangalia, unde a intrat ca dispecer în 1988. După ce a fost director general al Șantierului Naval Mangalia (2007–2021), a fost instalat la conducerea Șantierului Naval 2 Mai SA.

Veniturile sale nete din 2024 au însumat aproape 140.000 de lei, din care 70.000 de lei reprezintă pensia militară, 35.000 de lei contractul de mandat de la șantier și 10.500 de lei salariul de manager la societatea Cobalt SRL. Declarația sa de avere consemnează 14,36 hectare de terenuri (agricole și intravilane), un apartament de 57 m², o locuință familială de 342 m² și trei spații comerciale pe numele soției, precum și disponibilități financiare de peste 720.000 de lei în depozite bancare și fonduri de investiții.

Între timp, rezultatele economice ale Șantierului Naval 2 Mai SA – deținător a 51% din Damen Shipyards Mangalia, aflat în insolvență – s-au prăbușit: după un profit simbolic de 705 lei în 2023, anul 2024 a adus o pierdere record de 83,61 milioane de lei, urmată în 2025 de un minus net de 7,75 milioane de lei la o cifră de afaceri de 4,7 milioane.

Politică și navigație: Dorian Dumitru la AFDJ Galați

La Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, președinția Consiliului de Administrație a revenit în martie 2026 lui Dorian Dumitru, cu sprijinul PSD, potrivit informațiilor apărute în presa locală . Membru asumat al partidului și fost consilier local, Dumitru a activat la AFDJ încă din 1985, după un debut pe navele Întreprinderii de Pescuit Oceanic Tulcea.

Pensionat din 2024 cu o pensie anuală de 110.000 de lei, acesta adaugă lunar un venit brut de 11.000 de lei rezultat din mandatul de conducere al administrației fluviale.

Ion Spânu, traseist politic cu pensie specială și două consilii

Fost parlamentar de Caraș-Severin (ales din partea PSD în 2016 și migrat ulterior la Pro România), Ion Spânu (73 de ani) face parte în 2026 din două consilii de administrație ale companiilor miniere de stat: SC Băița SA și Minvest SA. Din aceste roluri, membrul PSD cumulează o indemnizație brută lunară de 6.700 de lei.

În CV-ul său oficial figurează, în afara mandatului legislativ, doar un post de economist ocupat între 1976 și 1980 la ICM Bocșa. Pensionat în 2020, Spânu a raportat pentru 2025 venituri nete totale de aproape 234.000 de lei, constituite din pensia de stat (127.528 lei), indemnizația parlamentară pentru limită de vârstă (54.767 lei), dividende și investiții (43.812 lei), precum și remunerațiile de la Telegondola Mamaia SRL (6.668 lei) și Conversmin SA (6.571 lei). Portofoliul său include trei proprietăți imobiliare, 2,25 hectare de teren agricol, două mașini, titluri de stat în valoare de 50.000 de lei și 30.000 de euro, plus peste 600.000 de acțiuni în șapte companii.

Explorează subiectele:

companii de statconsilii de administrațiepensii speciale

Distribuie Distribuie Comentarii