Aparat public restrâns și taxe regândite: planul Cabinetului Siegfried Mureșan

Viitorul Executiv își propune o transformare structurală a administrației și a sistemului economic de stat din România. Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus la Parlament foaia de parcurs guvernamentală alături de lista echipei sale ministeriale, conturând un set de măsuri ambițioase: de la reducerea numărului de aleși și comasarea instituțiilor publice, până la clasificarea dură a companiilor de stat, ajustări fiscale și interdicții stricte impuse serviciilor secrete.

Documentul oficial înaintat Legislativului sâmbătă, 26 septembrie, include pachete de reformă extinse pentru aparatul de stat, companiile aflate în proprietatea publică, regimul de impozitare, sistemul de salarizare, pensiile speciale, dar și strategii țintite pentru justiție, educație, sectorul agricol și apărare.

Aparat administrativ restrâns și „dividendul reformei”

Arhitectura propusă de noul Executiv urmărește simplificarea și micșorarea aparatului de conducere. În prim-plan se află reducerea cu 13% a numărului de parlamentari, calculată prin actualizarea normei de reprezentare la datele recensământului populației din 2021, păstrând actualul model electoral. La nivelul ministerelor, numărul secretarilor de stat va fi plafonat strict la cel mult trei pentru fiecare portofoliu.

Totodată, agențiile și entitățile centrale ale căror domenii sau atribuții se suprapun vor fuziona pentru a elimina fragmentarea serviciilor publice și duplicarea birocratică. Principiul central enunțat este un cabinet funcțional:

„Un guvern mai mic și mai simplu: mai puțini demnitari, instituții comasate, funcții de suport puse în comun, salarizare echitabilă și un singur centru de coordonare a digitalizării”, subliniază textul programului.

Pentru a lega eficientizarea de beneficii directe pentru populație, este prevăzut un mecanism denumit „dividendul reformei”. Începând cu data de 1 iulie 2027, după ce va fi atinsă ținta de deficit asumată pentru 2026, banii economisiți prin restructurarea aparatului bugetar și surplusul adus de o colectare mai eficientă vor fi împărțiți în două: jumătate vor finanța reducerea taxării forței de muncă, iar cealaltă jumătate va accelera scăderea deficitului public.

Cinci regimuri clare pentru companiile de stat

O atenție deosebită este acordată operatorilor economici deținuți de stat. În termen de un an de la preluarea mandatului, fiecare companie subordonată administrației centrale va fi evaluată și încadrată într-o categorie specifică de funcționare.

„În 12 luni, fiecare companie aflată în subordinea administrației centrale este încadrată, prin decizie motivată și publică, într-unul dintre cinci regimuri: menținere în proprietatea statului și dezvoltare strategică; listare la bursă, prin ofertă publică inițială (IPO) sau ofertă publică secundară (SPO), cu tranșă dedicată și investitorilor de retail; privatizare sau concesiune; monopol natural, cu contract de serviciu public și costuri raportate comparativ cu operatorii europeni; închidere ordonată” — Programul de guvernare

În situațiile în care se va opta pentru cotarea la bursă, ofertele publice vor conține tranșe rezervate micilor investitori de retail. Dacă pentru anumite companii termenele de clasificare vor fi depășite, motivele întârzierilor vor trebui făcute publice.

Reguli ferme sunt pregătite și pentru societățile comerciale din subordinea autorităților locale. Cele care adună pierderi doi ani la rând, începând din 2025, vor intra în proceduri de analiză pentru restructurare, iar cele cu capitaluri proprii negative care nu pot fi redresate vor fi desființate. În paralel, veniturile acestor entități vor fi auditate și afișate public înainte și după acordarea de subvenții, sprijinul financiar direct urmând să fie redus.

Calendarul fiscal: cota unică rămâne, dispare impozitul minim pe cifra de afaceri

În planul fiscalității, programul garantează menținerea cotei unice și promite reducerea cotei standard de TVA la 19%, imediat ce cadrul bugetar va oferi spațiul financiar necesar. O măsură fermă vizează mediul privat: eliminarea fără amânare a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), stabilită pentru 1 ianuarie 2027.

„Scăderea TVA la 19% de îndată ce România își va permite. Cota unică se menține; eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027, fără amânare”, menționează documentul.

Pe piața muncii, se preconizează stoparea pensionărilor timpurii din sistemele unde vârsta de retragere este considerată nejustificat de scăzută și deblocarea actului normativ din Parlament prin care se interzice cumularea pensiei cu venitul salarial în sistemul public. În același timp, părinții care aleg să revină în activitate după primele șase luni de la nașterea copilului vor beneficia în continuare de indemnizația de creștere cumulată cu salariul.

În privința veniturilor bugetare, până la 31 octombrie 2026 ar urma să fie votată o nouă lege a salarizării unitare menită să stopeze procesele în instanță și să atragă tineri specialiști fără a tăia venituri existente. Pensiile speciale din apărare, siguranță națională și ordine publică vor fi recalculate pe baza principiului vechimii și contribuției, asigurându-se o tranziție predictibilă celor aflați aproape de vârsta standard de pensionare.

Reguli dure pentru parchete și instanțe

Segmentul justiției propune limitarea procedurilor temporare prin care sunt conduse multe instituții. Vor fi interzise delegările încrucișate, se vor fixa plafoane de timp pentru delegări și detașări, iar posturile de conducere asigurate interimar vor trebui scoase obligatoriu la concurs după maximum jumătate de an.

„Delegările și detașările vor fi strict limitate prin impunerea unor durate maxime cumulative, prin interzicerea delegărilor încrucișate, precum și prin obligativitatea organizării unui concurs pentru ocuparea funcțiilor de conducere după ocuparea acestora prin delegare pentru o perioadă de maximum șase luni. Funcțiile de vicepreședinte vor fi ocupate prin concurs similar cu cel organizat pentru funcția de președinte” — Programul de guvernare

CSM va avea obligația de a publica până la finalul fiecărei luni ianuarie calendarul pentru organizarea a două sesiuni anuale de concurs dedicate numirilor pe posturi de conducere.

Infracțiune pentru ofițerii acoperiți din presă, politică și culte

Un capitol important îl constituie reașezarea relației dintre serviciile secrete și societate. Recrutarea sau activitatea ofițerilor acoperiți ori a colaboratorilor acestora în mass-media, partide politice și organizații religioase va fi catalogată drept infracțiune prin lege, depășind statutul de simplă abatere administrativă sau disciplinară.

Pentru conducerea acestor agenții se introduce o limitare de maximum două mandate, care cumulate nu pot depăși opt ani. Ofițerii trecuți în rezervă vor suporta restricții privind angajarea ulterioară în domenii precum presa, instanțele sau diverse instituții ale statului, în timp ce comisiile parlamentare vor primi atribuții sporite de control direct asupra operațiunilor și fondurilor alocate serviciilor, susținute de evaluări anuale independente.

Priorități în apărare, educație și agricultură

În plan militar, noul program aduce posibilitatea extinderii cheltuielilor până la o cotă de 5% din PIB, în concordanță cu deciziile adoptate la nivelul NATO și al Uniunii Europene.

„Cheltuielile și investițiile de apărare cresc gradual până la 5% din PIB, în funcție de evoluția mediului de securitate și de deciziile NATO și UE: 3,5% pentru cheltuieli de bază și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg; sumele se leagă de priorități de înzestrare stabilite pe termen mediu — apărare antiaeriană și antirachetă, capabilități navale, sisteme fără pilot, muniție — eșalonate prin Planul multianual de înzestrare și Programul «Armata României 2040»” — Programul de guvernare

Relația strategică cu SUA va fi întărită prin actualizarea Foii de parcurs pentru apărare 2020–2030, consolidarea forțelor americane de pe teritoriul național și utilizarea finanțărilor prin mecanismul FMF Loan.

În educație, alocarea bugetară țintește atingerea pragului de minimum 6% din PIB, completată de 1% din PIB pentru cercetare și dezvoltare. Combaterea abandonului școlar se va baza pe conectarea bazelor de date școlare cu evidența populației, echipe sociale dedicate și mese asigurate elevilor vulnerabili.

Pentru fermieri, din primăvara anului 2027 va funcționa un instrument conceput alături de Banca Mondială, menit să recupereze sumele investite la înființarea culturilor afectate de secetă pentru beneficiarii de subvenții pe hectar, integrând și mecanisme opționale de asigurare.

Cadru bugetar: readucerea deficitului sub 3%

Documentul amintește că dezechilibrul fiscal al țării s-a redus de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, ajungând la 2,34% din PIB după primele șapte luni ale anului 2026. Totuși, provocările rămân majore, în condițiile în care datoria publică a sărit de 60% din PIB, iar plata dobânzilor consumă aproape 3% din PIB.

Obiectivul Executivului este stabilizarea datoriei și coborârea deficitului sub 3%, în conformitate cu regulile europene:

„Partidele care susțin Guvernul își asumă prin acest program reguli care depășesc ciclul bugetar anual: deficit sub 3% din PIB în termenul din cadrul fiscal european, respectarea traiectoriei cheltuielilor nete, stabilizarea și apoi reducerea datoriei publice, protejarea spațiului fiscal pentru investiții, apărare, educație și sănătate și, mai ales, predictibilitatea cheltuielilor rigide — personal și asistență socială, inclusiv pensii — a căror pondere cumulată în PIB se stabilizează și scade gradual până în 2031” — Programul de guvernare

Explorează subiectele:

Siegfried Mureșanguverneconomie

Distribuie Distribuie Comentarii