Salarii de mii de euro la stat: de ce transparența nu oprește sinecurile
Afișarea publică a lefurilor exorbitante din fruntea companiilor de stat riscă să rămână doar o manevră de imagine, atâta timp cât mecanismele reale de evaluare a performanței lipsesc cu desăvârșire. Deși veniturile lunare de mii sau zeci de mii de euro au stârnit indignare legitimă, specialiștii avertizează că aparatul clientelar va rămâne neatins, iar inițiativa ar putea fi abandonată de următorul executiv.
La începutul săptămânii, autoritățile au deschis accesul publicului la datele financiare și profesionale ale conducerilor din sectorul public, prin intermediul portalului guvernanța.gov.ro. Proiectul, prezentat de Oana Gheorghiu, vicepremier demis, centralizează informații legate de echipele de management și membrii importanți din Consiliile de Administrație din 121 de întreprinderi de stat coordonate de instituțiile centrale. Cetățenii pot consulta aici mandatele, remunerațiile, CV-urile, dar și filiațiile politice ale factorilor de decizie.
Managerii companiilor de stat au salarii imense Foto: Arhivă
Statistica dezvăluită pe site arată o discrepanță flagrantă: 115 persoane încasează salarii lunare cuprinse între 5.000 și 10.000 de euro, în vreme ce alte 36 de posturi asigură câștiguri situate în intervalul 10.000–20.000 de euro.
Topul veniturilor este condus de Bogdan Mîndrescu, directorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București. Pe lângă această poziție executivă, el ocupă locuri în Consiliile de Administrație ale Registrului Auto Român și ale Administrației Aeronautice Civile Române. Din acest cumul, Mîndrescu adună lunar o sumă brută de 134.146 lei, echivalentul unui venit net de 78.475 lei (aproximativ 14.800 de euro).
Planul propus de echipa Bolojan: criterii dure și stoparea cumulului
Economistul Iancu Guda, consilier al fostului premier Ilie Bolojan, a apărat demersul fostei sale colege de guvern, numindu-l un pas firesc spre normalitate. Acesta a atras însă atenția asupra problemelor structurale din spatele cifrelor:
Momentan sunt 121 de companii cu 668 de CV-uri (vedem afilierea politică, experiența și expertiza celor angajați). Peste 100 dintre ei (15%) cumulează două funcții sau mai multe, 115 persoane câștigă între 5.000–10.000 euro și 36 peste 15.000 euro. Unii merită (pentru că aceste companii sunt mari, de interes strategic național și au rezultate), dar majoritatea NU (pentru că firmele sunt devalizate, neperformante, iar persoanele NU au nici expertiza, NICI rezultatele care să-i justifice). Toți au contracte de mandat în derulare, nu pot fi dați afară peste noapte conform legislației muncii (vor câștiga în instanță). Dar câteva măsuri sunt deja implementate pentru reformarea companiilor de stat, restul urmează (în ciuda rezistenței sistemului, NU SE MAI POATE TOLERA NEPERFORMANȚA): eliminarea cumulului de funcții (o singură poziție la stat), salariul de bază plafonat la un multiplu de 2-3 din salariul mediu din industria respectivă (fără creșteri subiective din pix semnate tot de ei, pentru ei), bonusuri / sporuri justificate exclusiv de performanța recurentă (NU tranzacții «one-off» precum TAROM, care a vândut un avion și cursa București – Londra și gata, bonusuri enorme pentru șefi) și fără numiri politice cu oameni care habar nu au despre industria respectivă, doar oameni cu experiență și rezultate dovedite în domeniu. — Iancu Guda
Guda a criticat totodată forțele politice rivale, acuzând PSD și AUR că au blocat listarea firmelor publice la Bursa de Valori București printr-un moratoriu de doi ani, împiedicând astfel modernizarea și alinierea la standardele corporative internaționale.
Scepticismul economiștilor: fără indicatori reali, e doar propagandă
Dincolo de declarațiile oficiale, experții privesc cu neîncredere acest exercițiu de transparență. Economistul Adrian Negrescu susține că simpla afișare a sumelor nu produce nicio schimbare substanțială și nu rezolvă problema costurilor nejustificate suportate de stat.
„Simplu fapt că au fost transparentizate aceste date nu schimbă cu nimic ecuația salarizării excesive a unor bugetari plătiți cu mult peste nivelul la care își permite statul român în momentul de față”, a subliniat Negrescu, punând sub semnul întrebării dacă veniturile sunt justificate prin reușite economice reale sau reprezintă doar sinecuri politice.
În viziunea analistului, o viitoare guvernare ar trebui să interzică ferm cumulul de funcții și chiar să desființeze consiliile de administrație inutile din sectorul public. Totuși, el atrage atenția că o simplă plafonare forfetară poate deveni o sabie cu două tăișuri: profesioniștii veritabili din companiile strategice ar putea părăsi statul pentru mediul privat, lăsând instituțiile fără oameni competenți.
Astfel, cheia constă în modul de evaluare a muncii depuse, care nu ar trebui să se rezume la rapoarte întocmite convenabil:
Ar trebui să evalueze, la fel cum se întâmplă în mediul privat, performanța financiară a companiei, performanța extinderii capacității companiilor din care fac parte sau le conduc în piața liberă. Performanța economică nu se limitează doar la funcționarea companiei fără pierderi sau la existența unui mecanism de tip monopol care este exploatat de acești băieți deștepți din zona bugetară. Atâta timp cât din aceste companii sunt doar niște mici monopoluri care nu își extind practic cifra de afaceri... Nu există niciun criteriu legat de extinderea afacerii. Mi-e teamă că salariile acestea sunt acordate doar pe niște criterii care nu au nicio legătură cu realitatea din mediul privat, de exemplu. — Adrian Negrescu
Obstacolul clientelar și viitorul incert al portalului
Dimensiunea politică a demersului reduce considerabil impactul său practic, avertizează Mihnea Stoica, politolog în cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Într-o societate în care salariul mediu net abia atinge 1.000 de euro, discrepanțele stârnesc revoltă, dar faptul că platforma a fost lansată de un executiv demis de aproape cinci luni îi șubrezește legitimitatea pe termen lung.
Stoica remarcă riscul ca, odată cu instalarea noii puteri politice, portalul să fie pur și simplu abandonat sau desființat, deoarece practica numirilor pe criterii de partid are rădăcini adânci în istoria ultimelor decenii:
Toate studiile serioase de politologie evidențiază același aspect: în România, există o logică clientelară foarte pronunțată a sistemului politic. Tind să cred nu că lipsește cadrul juridic și, din păcate, voința politică nu-și prea are locul în această discuție. Mă tem că e vorba despre ceva mult mai mult, și anume despre mentalitatea noastră politică, acumulată istoric și, din păcate nu de puține ori, refractară la ideea de profesionalism, studii făcute la timp și serios etc. În aceeași măsură, aș evita generalizarea pripită: sunt ferm convins că există și oameni competenți în aceste companii, fără de care mi-e greu să-mi imaginez că acestea ar putea funcționa - bine, rău, așa cum funcționează ele. — Mihnea Stoica
În lipsa unor reguli clare aplicate independent de ciclurile electorale, transparența lansată recent riscă să rămână doar o statistică a veniturilor neatinse de vreo reformă palpabilă.
Explorează subiectele:
