Guvernanții de la Viena sunt de neclintit pe tema extinderii Schengen. La apelul liderilor europeni, ministrul de Interne austriac a subliniat că nu are niciun sens discuția despre includerea unor noi state, fiind nevoie de mai multe controale la frontiere.

În discursul său de miercuri despre starea Uniunii, Ursula von der Leyen a cerut Austriei să renunțe la blocarea aderării la Schengen a Bulgariei și României, demers întreprins și prin veto-ul de la votul dat în Consiliul JAI din 8 decembrie 2022.

Răspunsul Vienei a venit prompt, spre deosebire de alte momente, a remarcat Euractiv: „În prezent, cifrele migrației sunt în creștere în toată Europa și, în multe țări, se discută despre controale suplimentare la frontieră, de exemplu, în Germania, la granița cu Polonia. În acest moment, nu are sens să vorbesc despre o extindere a spațiului Schengen. Avem nevoie de mai multe controale, nu mai puține”, a declarat ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, potrivit unui comunicat de presă.

De altfel, șirul momentelor când România a anunțat că nu acceptă primirea Româmniei și Bulgariei a început pe 8 decembrie 2022, apoi a continuat să fie reiterat constant. Un al doilea refuz exprimat public a fost în ianuarie, când s-au văzut Mark Rutte, premierul olandez, și Karl Nehammer, cancelarul Austriei.

La finalul lunii martie, Karl Nehammer s-a văzut cu premierul Suediei, țara care deținea președinția Consiliului UE. La final, Ulf Kristersson sublinia că liderul de la Viena nu s-a răzgândit.

Pe 26 aprilie, Karner afirma de lângă Lucian Bode, atunci ministru de Interne, că Austria nu și-a schimbat părerea. Poziționarea era făcută de la București. În luna iulie, Guvernul de la Viena declara în presa locală că „că granițele externe ale UE sunt slab protejate, astfel nu se explică de ce 70% dintre migranții reținuți în Austria nu au fost supuși unor controale anterioare în alte state membre”. Urmarea era deja previzibilă: fără extinderea Schengen.

Solidaritatea fără efect a șefei CE

În fața euroaleșilor, Ursula von der Leyen subliniase necesitatea primirii României și Bulgariei în spațiul de liberă circulație. „Doresc să le mulțumesc în special Bulgariei și României pentru că au arătat calea de urmat cu bune practici în materie de azil și returnare. Bulgaria și România fac parte din spațiul nostru Schengen, au demonstrat-o. Să le permitem, în sfârșit, să intre în spațiul Schengen, fără alte întârzieri!”. Apelul șefei Comisiei Europene a fost aplaudat la scenă deschisă.

Însă dincolo de apelul reprezentantei Comisiei, mult mai realist a fost șeful delegației PNL în Parlamentul European, Rareș Bogdan, care a subliniat lipsa de eficiență a structurilor europene în discuțiile cu cancelarul austriac, dincolo de vorbele frumoase despre solidaritate. „Nu sunteţi capabili să puneţi presiune şi să îl opriţi pe cancelarul Nehammer al Austriei de a umili şi sfida o ţară cu 25 de milioane de cetăţeni europeni. Nehammer sfidează şi umileşte nu doar România şi pe români, el îşi bate joc de eurosistem, de voi toţi, de la Consiliu până la tine, în mod special, dragă Ursula”, afirma eurodeputatul PNL, cu doar câteva ore înainte ca Austria să mai sfideze România și instituțiile europene încă o dată.

E cerută anchetarea relațiilor Austria-Rusia

Doi europarlamentari români, Vlad Botoș (Grupul Renew) și Eugen Tomac (Grupul PPE), au trimis, miercuri, responsabilului european cu implementarea sancțiunilor UE, David O’Sullivan, o scrisoare oficială în care cer Comisiei Europene să înceapă o anchetă cu privire la respectarea de către Austria a sancțiunilor împotriva Rusiei și a direcției politice a Uniunii.

„Simpla critică a Austriei nu mai este suficientă. Politica Vienei aruncă o umbră asupra capacității UE de a face față conflictelor și crizelor într-o manieră coordonată. Lipsa de solidaritate a Austriei cu cauza europeană vorbește despre loialitatea factorilor de decizie politică și a companiilor sale”, se menționează în scrisoarea semnată de Botoș și Tomac.

Potrivit celor doi, scopul acestei solicitări este creșterea presiunii asupra Austriei cu privire la votul negativ prin care țin România în afara spațiului Schengen. De altfel, timpul devine un factor presant pentru România, având în vedere că întreaga Europă se pregătește pentru alegerile din 2024, iar în mai multe state tendința e de creștere a partidelor care se opun imigrației și extinderii spațiului de liberă circulație, pentru a împiedica venirea străinilor.

Avertismentul celui mai longeviv șef al spionajului din Austria

Peter Gridling, cel mai longeviv șef al spionajului austriac, a lansat un avertisment cu privire la pericolele revenirii la putere la Viena a Partidului Libertății (FPÖ), afirmând că acesta nu și-a tăiat legăturile cu Rusia, relatează Financial Times (FT) și BBC. Gridling, care a condus serviciul austriac de informații (BVT) între 2008 și 2020, a declarat pentru FT că Partidul Libertății continuă să aibă legături cu Kremlinul, chiar dacă războiul declanșat de Vladimir Putin anul trecut și controversele recente legate de ingerințele ruse în problemele Austriei l-au forțat să fie mai discret. Comentariile sale vin în contextul în care Austria se pregătește și ea de alegeri parlamentare în 2024 și Partidul Libertății este, potrivit sondajelor de opinie, primul în opțiunile alegătorilor. FPÖ este pentru moment în afara guvernării, dar ascensiunea sa face ÖVP-ul lui Nehammer să aibă un discurs din ce în ce mai dur pe zona de imigrație.