Vulnerabilitatea seismică a României: Dincolo de București, alte orașe sunt în pericol
Recentele seisme puternice din America de Sud și Japonia, cu magnitudini între 6,9 și 7,5 pe scara Richter, au pus în alertă comunitatea globală. În Venezuela, capitala Caracas a fost grav afectată de un cutremur de 7,2 grade, urmat de unul de 7,5, provocând prăbușiri de clădiri și avertismente serioase privind pierderile umane și distrugerile. Aceste evenimente subliniază vulnerabilitatea în fața dezastrelor naturale, o realitate cu care se confruntă și România.
România este nepregătită în fața unui cutremur similar celui din Venezuela. FOTO: Getty Images
În contextul acestei urgențe globale, inginerul constructor Matei Sumbasacu, fondator al platformei Re:Rise și activist pentru reducerea riscului seismic în România, a oferit detalii esențiale despre situația din țara noastră pentru publicația „Adevărul”.
Sumbasacu a explicat că predicția seismică eficientă necesită cunoașterea exactă a momentului, localizării și magnitudinii unui cutremur. Deși studiile privind precursorii seismici există încă din anii '60-'70, intervalul de timp dintre apariția acestor semnale și producerea seismului este necunoscut, variind de la ore la luni sau chiar ani. Astfel, este imposibil să se determine cu precizie când va lovi următorul cutremur major în România.
Progrese importante, dar insuficiente în consolidarea clădirilor
Chiar dacă predicția rămâne un mit, pregătirea pentru dezastru este o realitate îmbunătățibilă. Expertul a subliniat progresele înregistrate în ultimii ani în consolidarea clădirilor cu risc seismic, în special în București, unde aproximativ zece șantiere publice sunt active prin Programul Național de Consolidare. Cu toate acestea, avansul este "total insuficient" în raport cu necesarul real, având în vedere că sunt sute, chiar mii de clădiri care necesită intervenții. Sumbasacu estimează că procesul de consolidare va dura zeci de ani, chiar și în cel mai optim scenariu.
Orașele din România cele mai vulnerabile la un cutremur major
Pe lângă București, există și alte orașe extrem de vulnerabile în fața unui cutremur vrâncean. Aceste seisme se resimt puternic în regiunile extracarpatice, afectând în special Moldova, centrul, sudul, sud-vestul și estul țării. Matei Sumbasacu a enumerat orașe precum Ploiești, Craiova, Galați, Brăila, Constanța, Iași și Focșani ca fiind cele mai expuse riscului, anticipând "dificultăți majore" la următorul cutremur mare.
Situația devine și mai dramatică în orașele mici, precum Vălenii de Munte, Moreni sau Câmpina, unde lipsa resurselor financiare și logistice ar putea transforma colapsul a doar două-trei clădiri vechi într-o paralizie completă a serviciilor de intervenție și a proceselor de reconstrucție. Costurile ridicate ale reconstrucției, ilustrate de cazul unui singur bloc din Rahova, București, depășesc adesea bugetele anuale ale primăriilor din orașele mici.
Pregătirea individuală: cheia rezilienței comunitare
În contextul unei pregătiri instituționale insuficiente, inginerul a accentuat importanța pregătirii individuale și a comunităților. Indiferent de eficiența serviciilor de urgență, comunitatea locală este întotdeauna prima care intervine. Sumbasacu încurajează reconstruirea legăturilor comunitare, cunoașterea vecinilor și dezvoltarea unui sentiment de grijă reciprocă. Această acțiune, considerată "extrem de eficientă, relativ ușoară și chiar plăcută", ar putea contribui semnificativ la depășirea impactului unui viitor cutremur major.
Explorează subiectele:
