Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

Statele baltice se tem de posibile tensiuni cu Rusia și se pregătesc pentru o confruntare cu 'omuleții verzi' (Reuters)

De la acțiuni de sabotaj asupra instalațiilor energetice și până la atacurile cibernetice sau declarațiile de 'independență' în zonele de frontieră majoritar rusofone, statele baltice (Lituania, Letonia și Estonia) au în vedere toate riscurile într-o posibilă confruntare cu Rusia, se arată într-o analiză publicată miercuri de agenția Reuters.

Aceste trei state mici și izolate geografic de restul Uniunii Europene se tem nu doar de o invazie clasică a armatei ruse, cu trupe terestre, ci și de tactici de genul celor folosite anul trecut de Moscova în operațiunea de anexare a Crimeii. De atunci, țările baltice se pregătesc pentru un 'război hibrid', ieșit din tiparele convenționale, și desfășoară exerciții de contracarare a 'sabotorilor' și campanii împotriva propagandei rusești, consolidându-și în paralel și forțele armate.

Astfel, în Lituania s-a desfășurat cu o lună în urmă un exercițiu de simulare a respingerii unui atac asupra terminalului de gaze naturale lichefiate inaugurat anul trecut. Aplicațiile s-au bazat pe scenariul preluării controlului asupra Crimeii de trupe alcătuite din soldați în uniforme fără însemne, așa-zișii 'omuleți verzi'. 'Trebuie să învățăm lecțiile din Crimeea, pe care le-am văzut parțial și în estul Ucrainei (...) Trebuie să fim pregătiți pentru orice', declara atunci agenției Reuters președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite.

Pentru mulți cetățeni ai statelor baltice, teama de Rusia este un factor ce marchează viața de zi cu zi. De exemplu, s-a ajuns până la punctul în care o eventuală ocupație rusească este luată în discuție atunci când se negociază cumpărarea unei locuințe. De altfel, această teamă are rădăcini adânci în istorie, cele trei state fiind anexate Uniunii Sovietice în anul 1939, apoi ocupate de Germania nazistă și recucerite de Armata Roșie. 'Există mulți oameni încă în viață care au văzut atunci tactici asemănătoare celor folosite recent în Ucraina', explică Andres Kasekamp, profesor la Universitatea din Tartu (Estonia), specializat în politica statelor baltice.

Numai frecventele incursiuni în zonă ale avioanelor militare rusești implică riscul unor incidente care să declanșeze apoi un conflict extins. De asemenea, Letonia și Estonia au la granițele lor cu Rusia importante comunități rusești, cu mulți membri care dețin și pașapoarte emise de Federația Rusă.

În Letonia, serviciile de securitate au inițiat anul acesta o investigație după apariția unor postări pe Facebook care incitau la separatism în zone majoritar rusofone, iar autoritățile locale au organizat seminarii pentru a instrui populația cum să reacționeze în cazul apariției 'omuleților verzi'.

'Pot să apară acțiuni provocatoare', cum ar fi de exemplu 'capturarea unei localități de la graniță și autoproclamarea acolo a unui fel de republică locală', afirmă Igor Vatolin, un ziarist membru al comunității rusofone din Letonia, dar care este un adversar al politicii promovate de președintele Vladimir Putin.

În Estonia vecină încă sunt vii în memorie incidentele din anul 2007, când decizia de mutare a unei statui ce reprezintă un soldat sovietic din al Doilea Război Mondial a declanșat proteste violente ale comunității rusofone, concomitent producându-se atacuri cibernetice pe scară extinsă. Drept urmare, anul acesta Estonia a găzduit cel mai amplu exercițiu de apărare cibernetică desfășurat vreodată, la care au participat 16 state.

Un alt factor ce sporește riscurile în această zonă este delimitarea imprecisă a unei mari părți din frontiera statelor baltice cu Rusia. Anul trecut, un ofițer de informații eston a fost arestat de trupe ruse, Moscova susținând că el a pătruns pe teritoriul Rusiei, în timp ce guvernul de la Tallinn a afirmat că el a fost capturat în Estonia, în apropierea unui punct de la granița cu Federația Rusă.

Există însă și păreri conform cărora teama țărilor baltice că ar putea fi ținta unui război hibrid este exagerată, mai ales că cele trei state sunt democrații puternice și fac parte din NATO. 'Statele baltice s-au simțit mult timp vulnerabile și acum au impresia că au devenit și mai vulnerabile, lucru de înțeles dacă avem în vedere istoria lor', apreciază Neil Melvin, expert în problematica acestei regiuni la centrul SIPRI din Stockholm.

Și alți experți estimează că o invazie a Rusiei în țările baltice este puțin probabilă, dar atrag totuși atenția că Moscova ar putea încerca să testeze în această zonă dacă statele NATO chiar sunt dispuse să activeze articolul 5 din tratatul Alianței, ce prevede că un atac împotriva unuia dintre membri este considerat un atac împotriva tuturor membrilor. AGERPRES


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Info. Voi știți în baza a ce „document” cere A.Florea Dosarul Dragnea de la DNA? Știați că procuroarea Lăncră…

2 Informație. Dragnea a dat ordin ca Iordache să facă „o listă cu toți procurorii și judecătorii care-au lucrat …

3 Adevărații TRĂDĂTORI de țară! România a votat cu Franța la procurorul-șef european! A acordat punctaj MAXIM!

4 ALARMĂ Următorul pas, FURTUL alegerilor. Trezorierul PSD, Mircea Drăghici, va fi pus șef al Autorității Electo…

5 ALERTĂ Kovesi, locul 2 la votul indicativ din Consiliul UE, după candidatul francez și la egalitate cu cel ger…

recomandări

Te ia DNA: Victor Ponta

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Noi sloganuri fake amuzante