Comisia juridica din cadrul Camerei Deputatilor are pe ordinea de zi proiectul de lege al deputatului PSD Marius Manolache, finul lui Victor Ponta, care vrea modificarea Legii 304/ 2004 privind organizarea judiciara. Modificarea ar face ca apelul de la completul de 5 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie sa fie formulat doar in favoarea inculpatului. Cu alte cuvinte, daca in prima instanta un inculpat e achitat, procurorii nu vor mai putea face apel la decizie. Manolache mai vrea si infiintarea unei sectii in cadrul Parchetului General care sa investigheze infractiunile savarsite de procurori si judecatori, altele decat cele in competenta DNA si DIICOT. La sedinta comisiei este invitata si presedinta Inaltei Curti, Livia Stanciu, care a mai fost prezenta si in sesiunea trecuta la aceasta comisie.

**La Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt judecate, pe fond, procesele in care sunt implicati demnitari cu functie inalta in stat, asa cum este cazul deputatilor.

**Marius Manolache este avocat si are un cabinet de avocatura "Manolache Marius", precum si un masterat in criminalistica, potrivit CV-ului de pe pagina cameradeputatilor.ro. El este unul dintre cei 10 initiatori ai controversatului proiect de modificare a Codului Penal prin care se ingreuna activitatea procurorilor si care prevedea inclusiv pedepse cu inchisoarea pentru procurori.

Cum vrea sa modifice Manolache legea in favoarea inculpatului:

1. Art. 24 din Legea nr. 304/2004 actualizata, "(1) Completele de 5 judecători soluţionează apelurile şi cererile în cauzele judecate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi judecă şi în alte date în componenţa lor prin lege, precum şi ca instanţă disciplinară. (2) Apelul prevăzut la alin. (1) nu poate fi declarat decât în favoarea inculpatului."

Ce spune legea in prezent:

"Art 24:
Completele de 5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei, soluţionează contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei, soluţionează cauzele în materie disciplinară potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege."

Completul de 5 judecatori este cel care da deciziile finale in cazurile de coruptie in care sunt implicati demnitari, asa cum a fost cazul lui Adrian Nastase. Nastase fusese condamnat de completul de trei judecatori de la Inalta Curte, pe 30 martie 2012, la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, fiind achitat pentru luare de mită, insa atat inculpatul cat si procurorii au contestat decizia, iar Completul de cinci a dat o pedeapsa mai mare - patru ani de inchisoare.

Cel mai recent exemplu de proces al unui demnitar in aceasta situatie este Liviu Dragnea, cel care s-a prezentat luni la primul termen din judecarea apelului la completul de cinci judecatori, al carui presedinte este chiar Livia Stanciu. Dragnea a fost condmnat in prima instanta, de completul de trei judecatori, la an de inchisoare cu suspendare in dosarul "Frauda la Referendum", insa procurorii DNA si o parte dintre inculpatii din acest dosar au contestat decizia.

O alta modificare propusa de Manolache se refera la alin 1, art 75 din legea 304/2004.

Art. 75 - (1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structură secţii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi.

Ce modificare vrea sa introduca Manolache:

(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structură următoarele secţii:

Secţia de urmărire penală şi criminalistică

Secţia judiciară

Secţia parchetelor militare

Secţia de investigare a infracţiunilor săvârşite de procurori şi judecători, altele decât cele date în competenţa DNA şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de rimă Organizată şi Terorism

Sectia de resurse umane si documentare.

Cum motiveaza Manolache modificarile propuse:

"Actuala reglementare creeaza posibilitatea unor situatii, sa le numim procesuale, de neacceptat. Astfel, sa presupunem ca intr-o situatie concreta, solutia pronuntata de catre completul de 3 judecatori este una de achitare. Parchetul declara recurs, iar acesta este admis cu majoritate de completul de 5 judecatori, facandu-se doua opinii separate in sensul respingerii recursului. Intr-o asemenea situatie, se constata ca dobandeste autoritate de lucru judecat o hotarare de condamnare data de 3 judecatori din 8, judecatori de acelasi rang si care functioneaza in cadrul instantei supreme, adica in cadrul celei mai inalte jurisdictii in stat. Exemplul dat tine de interpretarea ad absurdum a normei de drept, iar concluzia nu poate fi decat in sensul ca daca aceasta lasa posibilitatea nasterii unor solutii absurde ea trenuie suprimata."

Despre a doua modificare: "Soluţia legislativă se impune dată fiind ineficienţa dovedită a mijloacelor legale şi procedurale existente în legătură cu investigarea infracţiunilor săvârşite de magistraţi în exercitarea profesiei. Numărul soluţiilor definitive de achitare pronunţate de magistraţi constrastează flagrant cu numărul de dosare penale în care aceştia sunt investigaţi pentru fapte săvârşite în exercitarea profesiei (represiune nedreaptă, cercetare abuzivă)".

Sedinta comisiei juridice este programata la ora 16.00, vom reveni cu detali

Distribuie Distribuie Comentarii