Cei patru judecători reținuți pretindeau lunar între 10.000-15.000, dar se mulțumeau și cu făină, carne, cherestea sau îmbrăcăminte
Consiliul Superior al Magistraturii a avizat aseară cererea procurorilor DNA de reținereși arestare a celor patru judecători de la Tribunalul București - Secția VII civilă, după ce ieri trei dintre aceștia au fost duși la audieri, iar al patrulea, care inițial a fugit de polițiști, a ajuns de-abia pe seară, declarând că „a fost la o plimbare”. Judecătorii sunt acuzați de luare de mită (STANCIU ION, ROVENȚA ELENA și VIZIRU CIPRIAN SORIN) și luare de mită și abuz în serviciu (judecătorul fugar Mircea Moldovan), procurorii acuzându-i de înțelegeri cu lichidatorii judiciari. Magistrații pretindeau de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată sume de bani cuprinse între 10.000 – 15.000 lunar sau 3.000 – 4.000 euro global, sau plăți în natură – carne, făină, cherestea, obiecte de îmbrăcăminte, pentru a întârzia înscrieri la masa credală, pentru a desemna preferențial administratori judiciari, pentru a interveni pe lângă diverse instanțe din București și din țară în scopul favorizării celor dispuți să „cotizeze” etc/. În comunicatul DNA se menționează succint de ce se fac vinovați judecătorii, detalii suplimentare fiind promise într-o altă fază a anchetei: „Cei patru judecători din cadrul Tribunalului București – Secţia a VII-a civilă, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată sume de bani cuprinse între 10.000 – 15.000 lunar sau sume globale de 3.000 – 4.000 lei sau bunuri(carne, făină, cherestea, obiecte vestimentare) în scopul de a îndeplini/ a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu ori pentru a-şi exercita influenţa pe lângă magistraţii judecători, de la diverse instanţe din Bucureşti sau din ţară, utilizând informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor deduse judecăţii, pe care le-au pus la dispoziţia lichidatorilor judiciari, implicaţi sau interesaţi în procedura insolvenţei unor societăţi comerciale.
Astfel, în sarcina celor patru judecători s-au reţinut următoarele infracţiuni:
1. MOLDOVAN MIRCEA
cinci infracţiuni de luare de mită, dintre care una în formă continuată (patru acte materiale) şi abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
2. ROVENŢA ELENA
luare de mită
3. STANCIU ION
luare de mită în formă continuată (șapte acte materiale)
4. VIZIRU CIPRIAN SORIN
luare de mită
Potrivit probelor administrate în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, magistraţii judecători, personal sau prin intermediari au pretins şi primit sume de bani sau bunuri în scopul:
- de a îndeplini/ a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor
- modalităţii de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari.
- desemnării preferenţiale a unor administratori judiciari
- atribuirii preferenţiale a unor dosare de insolvenţă
- pentru a-şi exercita influenţa pe lângă magistraţii judecători, de la diverse instanţe din Bucureşti sau din ţară, utilizând informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător
La data de 19 mai 2014, având în vedere calitatea de judecători a celor patru persoane, procurorii anticorupţie au cerut Secţiei de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţarea reţinerii și a arestării preventive a tuturor celor patru inculpaţi.
În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii şi de sprijinul conducerii Tribunalului Bucureşti.
Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”.
