Osemintele lui Constantin Brâncoveanu vor fi venerate ca moaşte

Osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu, scoase din mormântul de la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, nu vor mai fi înhumate, ci vor rămâne într-o raclă din biserică, unde vor putea fi venerate, iar miercuri vor fi purtate în procesiune, au anunţat reprezentanţii Patriarhiei.

În perioada 12 - 15 mai, la solicitarea Patriarhiei Române, Muzeul Municipiului Bucureşti, prin responsabilul de şantier, arheologul Gheorghe Mănucu-Adameşteanu, arheologul Raluca-Iuliana Popescu şi expertul în arheometrie Ingrid Poll, a realizat cercetarea arheologică a zonei mormântului domnitorului Constantin Brâncoveanu din biserica Sfântul Gheorghe Nou. Echipa de cercetare a fost completată de doi cercetători de la Institutul de Antropologie "Francisc Rainer", din cadrul Academiei Române, respectiv Andrei Soficaru şi Mihai Constantinescu, care au continuat cercetarea începută în anul 1932 de către profesorul Francisc J. Rainer.

În urma cercetării, au fost găsit trei sicrie, depuse în cripte amenajate pe latura de sud a naosului lăcaşului de cult. Într-unul dintre aceste sicrie au fost identificate osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu (1688 - 1714), depuse în cripta de nord a mormântului încă din anul 1720 de către soţia sa, Marica Brâncoveanu.

În cripta alăturată au fost descoperite osemintele domnitorului Ioan Vodă Mavrocordat (1716 - 1719), identificate pe baza unor iniţiale metalice (I.M.) însoţite de o coroană, montate pe sicriu, a explicat, Gheorghe Mănucu-Adameşteanu. Printre oseminte, se afla depus un recipient din sticlă sigilat, care conţinea un document olograf, semnat de către principele Constantin Edgar Mavrocordat, în data de 22 mai 1934, prin care acesta declara că în acel sicriu se află osemintele strămoşului său, domnitorul Ioan Mavrocordat.

În al treilea sicriu, potrivit parohului Bisericii Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, Emil Nedelea Cărămizaru, ar fi osemintele ale altor membri ai familiei - soţia domnitorului, Marica, două fiice, Ştefan, al doilea născut al familiei, şi un alt fiu, Mateiaş.

În sicriul lui Constantin Brâncoveanu au fost găsite un craniu şi oseminte depuse în formă de cruce.

Potrivit cercetătorilor, "craniul aparţine unei persoane de sex masculin, cu vârsta de aproximativ 60 de ani". "Acesta prezintă urmele unei perforaţii de formă circulară pe osul parietal stâng, produsă cu un obiect ascuţit. De asemenea s-au putut observa pe partea posterioară a ramilor mandibulari urme ale unor leziuni produse cu obiecte tăioase", a spus Mihai Constantinescu.

Aceste observaţii sunt în concordanţă cu datele istorice cunoscute despre uciderea domnitorului Constantin Brâncoveanu şi cu observaţiile realizate cu ocazia analizei antropologice efectuate în anul 1932, de către Nicolae Minovici şi Francisc J.Rainer.

Părintele Ionuţ Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, a spus, la rândul lui, că rănile identificate de antropologi, corespund martiriului acestuia, tăierii capului şi faptului că i-a fost străpuns craniul spre a fi purtat prin oraş în văzul mulţimii.

"Noi toţi care am fost prezenţi la deschiderea sicriului am trăit un moment foarte emoţionant. Pregătirea pentru aşezarea în raclă este una specifică sfintelor moaşte şi a fost făcută de preasfinţitul părinte Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al arhiepicopiei Bucureştilor. Astfel, osemintele domnitorului au fost spălate cu agheasmă mare, cu vin curat, ulei şi unse cu sfântul şi marele mir, pregătit odată în an în Joia Mare. Este o pregătire demnă de toată cinstea. Apoi osemintele se pun într-o pânză de in, fiind un acoperământ rezistent, aşezate după structura anatomică. Capul se pune distinct într-o pânză specială. După ce au fost aşezate în racla de argint, o porţiune mică rămâne acoperită cu geam, în dreptul mâinii. De acum, nu mai vorbim de osemite, ci de sfinte moaşte şi vor rămâne în biserică", a mai spus Corduneanu.

Pentru celelalte oseminte, a fost oficiată slujbă joi seară şi acestea au fost reînhumate.

Osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu au fost identificate în anul 1932 cu ocazia cercetărilor arheologice realizate în biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, sub coordonarea istoricului Virgiliu Drăghiceanu, secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice. Alte cercetări au fost făcute în timpul lucrărilor de consolidare a mormântului voievodal, din anul 1985, sub coordonarea arheologului profesor universitar Panait I. Panait.

Sfintele moaşte ale Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu au fost aşezate după o rânduială specială într-o raclă confecţionată din argint aurit la atelierele Patriarhiei Române.

În dimineaţa zilei de 21 mai 2014, în ziua de prăznuire a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena (hramul Catedralei Patriarhale), după săvârşirea Sfintei Liturghii în Altarul de vară al Catedralei patriarhale, începând cu ora 15.00, va avea loc o procesiune solemnă cu moaştele Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu pe următorul traseu: Catedrala Patriarhală, biserica Domniţa Bălaşa, Piaţa Universităţii şi biserica Sf. Gheorge Nou, unde vor fi depuse sfintele moaşte.

La ora 7.00, moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ale Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, vor fi aşezate în baldachinul de pe Dealul Patriarhiei, pentru a fi venerate de către cler şi credincioşi.

De la 9.00, Preafericitul Părinte Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va oficia Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, în Altarul de vară al Catedralei patriarhale.

Procesiunea, care va începe de la ora 15.00, se va desfăşura pe traseul Catedrala patriarhală, aleea Dealul Mitropoliei, cu oprire la Crucea brâncovenească, strada Bibescu Vodă, bulevardul Unirii, strada Sfinţii Apostoli, cu oprire la Biserica "Aşezămintele Brâncoveneşti Domniţa Bălaşa", strada Palatul Justiţiei, strada Danielopol Gheorghe, strada Poenaru Bordea, strada Operetei, bulevardul Naţiunile Unite, Calea Victoriei, bulevardul Regina Elisabeta, cu oprire la Universitatea Bucureşti (în vecinătatea căreia au existat Mănăstirea "Sfântul Sava" şi Academia Domnească, rezidite în anul 1709 de Sfântul Constantin Brâncoveanu şi susţinute material de către familia domnitorului martir, bulevardul Ion C. Brătianu şi se va încheia la Biserica "Sfântul Gheorghe Nou", în jurul orei 17.00. Acolo, racla cu moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu va fi aşezată spre venerare în baldachinul special amenajat în această ctitorie brâncovenească.

Traseul procesiunii este similar celui pe care, în urmă cu 80 de ani, în ziua de 21 mai 1934, a avut loc procesiunea solemnă de reînhumare a osemintelor lui Constantin Brâncoveanu, de la Catedrala patriarhală, la Biserica "Sfântul Gheorghe Nou".

 

Sursa: mediafax.ro


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Cum a falsificat PSD deficitul bugetar în ultimii 3 ani. Fraților, nenorociții ăștia ne-au amanetat viitorul!

2 Încep să „transpire” primele cifre din sondaje. La PSD se mizează totul pe prezența scăzută

3 PSD, rozătoarea statului român! După fată, Daea și-a angajat și ginerele, printr-un concurs dubios, în ministe…

4 Ce-o avea asta-n gură, fraților? Priviți-i cum râd, zici că au băut ceai de cânepă...

5 Rareş Bogdan o pune la punct pe Fiola după atacul xenofob la adresa președintelui: Vom face plângere!

recomandări

Te ia DNA: Camelia Gavrila

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Cascadorii halucinante pe skiuri