România are, în prezent, de 24 de focare de pestă porcină africană (PPA), potrivit datelor Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), publicate vineri, 10 februarie.

Porci. FOTO Shutterstock

Potrivit sursei citate, din cele 24 de focare, 23 sunt la nivelul gospodăriilor populaţiei, iar un focar la nivelul unei exploataţii comerciale de porcine, scrie Agerpres.

Focarul din exploataţia comercială de porcine din judeţul Călăraşi a fost confirmat în 8 februarie 2023 prin buletinul de analiză cu rezultat pozitiv pentru identificarea genomului virusului PPA emis de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru PPA din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animal, arată ANSVSA.

Din 2017 şi până în prezent au fost stinse 5.952 de focare de pestă porcină africană.

De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România , pe data de 31 iulie 2017 şi până în prezent, au fost diagnosticate 7.069 de cazuri la mistreţi în 41 de judeţe. În conformitate cu prevederile europene, cazurile de PPA la mistreţi se sting după cel puţin 2 ani de la apariţia lor.

Ce a arătat auditul Curții de Conturi

Amintim că, anul trecut, Curtea de Conturi a României a finalizat un audit al performanţei privind activităţi din domeniul siguranţei alimentare şi semnalează lipsa strategiilor naţionale în domeniul siguranţei alimentare, al calităţii alimentelor şi în cel fitosanitar, cea ce afectează coerenţa politicilor şi a măsurilor în domeniu.

Potrivit acestuia, pesta porcină s-a răspândit de la porcii mistreţi pentru că echipamentele folosite de Direcţiile Sanitar Veterinare sunt învechite, iar acţiunile de prevenţie realizate de autorităţi şi de fondurile private de vânătoare au fost insuficient organizate şi coordonate, arată Curtea de Conturi.

”Măsurile ineficiente privind testarea şi supravegherea pasivă a efectivelor de porci mistreţi au favorizat răspândirea virusului pe întreg teritoriul ţării şi creşterea presiunii virale asupra exploataţiilor comerciale profesionale de porcine. Pe lângă pierderile aduse de decesul sau sacrificarea preventivă a animalelor, această boală a generat costuri însemnate pentru bugetul de stat, prin plata despăgubirilor către deţinătorii de animale moarte sau sacrificate preventiv”, nota, în aprilie 2022, instituţia.