Acuzațiile lui Băsescu la adresa Ucrainei: Diplomația română, pasivă în criza țițeiului
Blocarea temporară a livrărilor de țiței kazah către România, ca urmare a atacurilor ucrainene cu drone în Marea Neagră lângă terminalul Novorossiysk, a stârnit o reacție puternică din partea fostului președinte Traian Băsescu. Deși criza de șase zile a fost soluționată rapid prin medierea Statelor Unite, analiștii de la București semnalează o pasivitate a diplomației române, care nu a reușit să obțină direct garanții de securitate de la Kiev pentru navele ce asigură aprovizionarea țării, în ciuda statutului de partener strategic.
Traian Băsescu a acuzat Ucraina că provoacă „daune uriașe” României. FOTO: Mediafax
Fostul președinte Traian Băsescu a reacționat vehement în urma evenimentelor recente din Marea Neagră, unde atacurile ucrainene cu drone au perturbat temporar fluxul de țiței kazah destinat României. El a acuzat direct Ucraina că produce „daune uriașe” țării noastre.
Discutăm de Ucraina, căreia noi îi dăm pâinea de la gură, cum s-ar spune, să-i ajutăm în război și ei ne produc daune uriașe prin blocarea aprovizionării cu țiței, nu numai a României, dar a Europei. Pentru că Novorossiisk este terminalul care furnizează țiței din Kazahstan pentru Europa, sigur și rusesc. Există o parte din electorat care spune că ar trebui să nu-i ajutăm atât pe ucraineni.
A subliniat Traian Băsescu, duminică, la Digi 24, că astfel de acțiuni ar putea reduce sprijinul României pentru Kiev, alimentând o percepție în rândul electoratului că ajutorul acordat Ucrainei este disproporționat față de pagubele economice suferite.
Rezolvare rapidă prin intervenție americană
Criza aprovizionării cu țiței a durat șase zile, fiind declanșată de atacurile cu drone ucrainene asupra navelor civile din Marea Neagră, în zona portului rusesc Novorossiysk. Aceste evenimente au determinat Kazahstanul să condamne public acțiunile, considerându-le o amenințare la adresa securității energetice internaționale.
Luni, 27 iulie, Ministerul Energiei din Kazahstan a anunțat reluarea exporturilor prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), după ce consorțiul a acceptat din nou petrol și a reluat încărcările la terminalul maritim.
Eugenia Gusilov, fondatoarea Romania Energy Center, a salutat deznodământul rapid al situației:
Este o veste bună faptul că exporturile au fost reluate în doar șase zile, ceea ce ne plasează într-un scenariu optimist, mult mai puțin grav decât am fi putut anticipa. Această soluționare rapidă se datorează, în principal, intervenției americane la guvernul de la Kiev, care va conduce, cel mai probabil, la o ajustare a strategiilor de atac cu drone, astfel încât să fie vizate doar petrolierele care transportă țiței rusesc, iar cele care cară țiței kazah să fie ocolite și protejate. În ceea ce privește impactul celor șase zile de întrerupere, acesta nu este un interval suficient de lung pentru a crea dezechilibre semnificative sau probleme majore, ci reprezintă, din contră, varianta ideală, care nu a afectat în mod grav aprovizionarea sau stabilitatea pieței.
A adăugat Eugenia Gusilov.
De ce a fost România pasivă?
În ciuda rezolvării rapide, Eugenia Gusilov a analizat declarația lui Băsescu, subliniind că, deși frustrarea este justificată, responsabilitatea nu aparține în totalitate Ucrainei. Ea a accentuat pasivitatea diplomației române în gestionarea situației.
Declarația președintelui Băsescu reflectă o anumită supărare și, într-o oarecare măsură, frustrare, însă această reacție este, în opinia mea, una justificată și nu poate fi imputată în întregime părții ucrainene. Ceea ce doresc să subliniez este că România ar trebui să mențină un canal direct de comunicare cu guvernul de la Kiev și cu președintele Zelenski, astfel încât să își poată exprima nemulțumirile și să transmită o rugăminte specială, aceea de a nu fi vizate dronele care transportă țiței kazah către România. Cred că acest demers nu ar trebui să fie mediat neapărat de Statele Unite, ci ar fi trebuit să poată fi rezolvat la nivel regional, mai ales că suntem țări vecine, iar România a sprijinit și continuă să sprijine Ucraina în diverse moduri.
A transmis experta în energie. Ea a adăugat că, deși intervenția SUA a fost benefică pentru accelerarea negocierilor, România ar fi trebuit să își valorifice poziția de partener strategic pentru a obține direct garanții de la președintele Zelenski.
Implicarea americanilor este binevenită și ar putea grăbi găsirea unei soluții, dar consider că România a făcut suficiente sacrificii și a oferit un sprijin considerabil Ucrainei în ultimii patru ani, astfel încât să aibă dreptul de a deschide un canal direct de comunicare cu președintele Zelenski și de a-și exprima clar doleanțele. Mai exact, am putea solicita în mod expres ca petrolierele care transportă țițeiul din Kazahstan către România să fie exceptate de la eventualele atacuri, iar eu cred că o astfel de cerere ar trebui să întâmpine receptivitate la Kiev, având în vedere relația de vecinătate și sprijinul constant oferit de România. În acest moment, publicul nu știe dacă partea română a încercat măcar să inițieze un astfel de dialog sau sau dacă România nu a spus nimic și a preferat să aștepte ca Washingtonul și americanii să ridice această problemă în relația cu Ucraina.
A subliniat Eugenia Gusilov.
Gusilov a clarificat că Ucraina nu ar fi avut niciun avantaj din perturbarea aprovizionării României cu țiței.
Ucraina nu ar fi putut fi ajutată în vreun fel de această criză. Totodată, obiectivul Kievului nu este acela de a afecta aprovizionarea cu energie a României, ci de a ataca infrastructura energetică și non-energetică din spatele liniei frontului, pentru a distruge iluzia creată de propaganda rusă, conform căreia războiul nu are niciun efect asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor ruși. Astfel, loviturile asupra rafinăriilor, intensificate în perioada mai-iulie, au rolul de a spulbera această percepție falsă și de a arăta populației ruse că războiul îi afectează direct, fără a avea însă ca țintă statele vecine sau securitatea lor energetică.
A mai punctat Eugenia Gusilov.
Detalii tehnice și impactul asupra producției de țiței
Conducta CPC, cu o lungime de 1.510 kilometri, este vitală, legând zăcămintele de petrol din Kazahstan de portul rusesc Novorossiisk, un punct cheie pentru exporturile globale. Prin această conductă tranzitează aproximativ 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului, inclusiv cele provenite din zăcăminte operate de companii occidentale, precum și o parte din țițeiul rusesc.
Deși consorțiul revine treptat la parametrii normali, se mențin măsuri suplimentare de siguranță pentru a preveni eventuale incidente similare. Reluarea exporturilor permite companiilor producătoare să restabilească livrările contractate.
Întreruperea a generat o scădere temporară a producției la câmpul Tengiz, cel mai mare zăcământ petrolifer din Kazahstan, operat de Chevron, unde extracția a coborât de la o medie de 925.000 de barili pe zi în iulie la aproximativ 406.000 de barili pe zi, adică mai puțin de jumătate. La nivel național, producția totală a Kazahstanului a scăzut de la 2,07 milioane de barili pe zi la 1,63 milioane de barili pe zi.
Ministerul Energiei din Kazahstan a explicat că aceste ajustări au fost măsuri tehnice esențiale, luate deoarece rezervoarele de stocare ale consorțiului Caspian Pipeline Consortium se apropiau de capacitatea maximă în timpul blocajului.
Explorează subiectele:
