Piața muncii va deveni mai transparentă în urma unei decizii a Parlamentului European de a obliga companiile să desecretizeze salariile și să ofere lefuri egale, indiferent de gen, pentru angajații care prestează aceeași muncă. Măsura a fost luată după ce a ieșit la iveală că femeile sunt plătite cu 11-13% mai puțin decât bărbații, pe același job și aceleași atribuții.

Angajații vor putea afla cât câștigă colegii lor FOTO Shutterstock

O directivă votată de Parlamentul European cere companiilor să desecretizeze informațiile legate de salarizarea pentru aceeași categorie profesională. Normele prevăd ca angajații și reprezentanții acestora să primească informații clare și complete privitoare la nivelurile de salarizare individuale și medii, secretul salarial fiind interzis. Pentru aceeași muncă, angajatorii vor fi obligați să ofere același salariu, indiferent de gen. Anunțurile pentru posturile vacante vor trebui să fie neutre din punctul de vedere al genului, iar procesele de recrutare să se deruleze într-o manieră nediscriminatorie. Totodată, clauzele care-i împiedică pe angajați să-și divulge salariul sau să solicite informații despre aceeași categorie de salarizare sau despre alte categorii nu ar trebui să mai existe în contracte.

În cazul în care un lucrător consideră că nu a fost respectat principiul egalității de remunerare, se poate adresa instanței de judecată, sarcina probei fiind în sarcina angajatorului care trebuie să demonstreze că nu a existat nicio discriminare.

Efectele asupra pieței muncii

„Această măsură are un impact extrem de pozitiv asupra pieței de capital uman. Desecretizarea salariilor ne ajută încă din faza de recrutare. Nu mai stăm într-un proces de recrutare – nici compania, nici candidatul două luni de zile, pentru ca, la final, să refuze oferta de recrutare. Pentru că va ști de la început care este salariul“, a explicat Leonard Rizoiu, specialist în recrutare, manager partner Leo HR, pentru „Adevărul“. În al doilea rând, adaugă expertul, vorbim despre diferența dintre femei și bărbați: „De fapt și de drept, această măsură așa a venit, pe diversitate și inlcuziune pe piața muncii a femeilor. De ce? Pentru că s-a demonstrat, s-au făcut studii, femeile sunt plătite cu 11%-13% mai puțin decât bărbații, pe același job și aceleași atribuții“.

Măsura va avea efect și pentru piața publică a muncii. „În domeniul public, vor trebui identificați foarte bine indicatorii de performanță. Și, în funcție de acești indicatori, va fi salarizat fiecare. Adică, vom avea salariul de bază – partea fixă – plus partea variabilă. Care este în funcție de performanță și de rezultate. Și corect ar fi să știm cu toții aceste informații despre salarii, pentru că este vorba de banii noștri“, mai spune specialistul în resurse umane.

Cum stă România

Directiva a fost însă concepută mai ales pentru piața privată a muncii europene, unde diferențele sunt foarte mari, adaugă Leonard Rizoiu. „Numărul femeilor manager, în România, în comitetele de direcție sau de coordonare în companii este unul fruntaș în Europa. Întotdeauna, în România, femeia a fost respectată și a avut loc la masa luării deciziilor. Sunt companii foarte mari, din Top 5, Top 10, care sunt conduse de femei în România, și conduse foarte bine. Chiar dacă este o lume a bărbaților – vorbim de zone industriale de cele mai multe ori, iată, femeile sunt la conducerea companiilor. Și le conduc foarte bine, cu indicatori, cu bugete, cu tot ce trebuie. Pe de altă parte, salariile sunt ușor mai mici. Nu cu 12%-13%, ca în Vest, ci cu 5%-7%. Sunt diferențe salariale, dar nu atât de mari“, subliniază expertul.

Urmează o perioadă în care drepturile salariale ale angajaților din privat se vor normaliza și egaliza. „Se va trece la partea salarială fixă și partea variabilă, în funcție de rezultate și de performanță. Veniturile vor fi diferite, dar pentru asta trebuie stabiliți foarte bine indicatorii de performanță. Noi avem în lege de ceva vreme, în fișa postului, ca anexă la contractul de muncă în sectorul privat, acești indicatori de performanță. Dar toată lumea i-a pus ca să fie acolo generic, și nu ca să ne ajute la salarizare. Ei bine, legiuitorul a făcut un pas – pentru că se știa tendința de la nivelul UE de a avea parte fixă și parte variabilă –, acum vom folosi acest cadru legislativ, vom defini foarte bine indicatorii de performanță, vom avea strategii de salarizare, de compensații și de beneficii extrem de transparente. Generației care vine – cea digitală – îi plac lucrurile clare și transparente, pe de o parte. Pe de alta, cumva, capra vecinului, frustrările care s-au creat în companie încet-încet vor fi stinse datorită faptului că toți vom fi angajați cu un anumit salariu – vorbesc de același job – și, în funcție de realizările noastre, vom avea venituri diferite. Asta va crea competitivitate în piața muncii. Va crește productivitatea în absolut toate domeniile pentru a câștiga mai mult. Este demonstrat – în alte părți în care s-a introdus această măsură așa s-a întâmplat“, a conchis Leonard Rizoiu.

Pentru ca Directiva să intre în vigoare, Consiliul va trebui să aprobe oficial acordul înainte ca textul să fie semnat și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Noile reguli vor intra în vigoare la douăzeci de zile de la publicarea lor.