Mărirea salariului minim ar trebui realizată în trepte pentru a fi mai ușor de digerat pentru corporații și pentru a fi măsurată reacția economiei la diferiți stimuli, a declarat joi, pentru AGERPRES, Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale la Academia de Studii Economice (ASE).

'Nu îmi place (această creștere a salariului minim n.r.) din mantra mea favorită: economia este supradozată acum cu facilități fiscale. Politica fiscală este supra acomodativă, dacă se poate spune așa, încât România este un mic paradis fiscal. Motivații pentru persoane fizice și corporații de a eluda taxele nu mai sunt. Este o mare eroare să nu îți mai plătești astăzi taxele. Nu numai că este demodat și antic, ci este nerentabil. Pentru că ai atât de multă relaxare fiscală, eu aș fi preferat ca această mărire de salariu să fie făcută mai puțin accelerat pentru că impactul probabil este bun la nivel de individ, în schimb, la nivel de corporații, care au în medie între 40-60% costuri cu forța de muncă a căror marjă comercială este 10%, cărora le crește costul cu salariul în jur de 5-7%, este presată pe productivitate și pe profitabilitate. Presiunea este pe corporații. Aș fi preferat să fie întinsă, în trepte, mai ușor de digerat de corporații', a spus Mitroi.

El a precizat că este firesc ca oamenii să își dorească salarii mai mari pentru că se muncește mai mult și mai bine, dar acestea pun în pericol profitabilitatea companiilor.

'Este foarte firesc ca oamenii să își dorească salarii mai mari și merităm salarii mai mari pentru că pentru că noi toți muncim mai mult și mai bine, însă aceste salarii mai mari pun în pericol profitabilitatea companiilor pentru care lucrăm noi, dacă nu sunt acoperite și de productivitate superioară. Reparația socială a salariilor foarte mici face sens din punct de vedere politic, însă părerea mea este că trebuia întinsă pe o perioadă în așa fel încât să poți să măsuri și reacția economiei la diferiții stimuli. Acum, aceasta este ca un bolnav care primește și antibiotice, și vitamine, și îl tratezi cu prea multă medicație, iar tu nu știi la care răspunde cel mai bine. Nu mai avem gloanțe de argint suficiente. Le-am tras pe toate prea repede. Aș mai lăsa pentru că incertitudinile economiei globale politice și nu neapărat economice ar fi fost bine să ne lase loc de manevră și de acest gen de măsuri. Nici pe politica fiscală, nici pe cea monetară nu mai avem loc, și nici pe salarii', a mai arătat profesorul ASE.

AGERPRES