Aerul curat, efect neașteptat în Europa: de ce verile devin mai fierbinți
Oameni pe caniculă FOTO: Shutterstock
Potrivit cercetării, temperatura medie a verilor în Europa de Vest a înregistrat o creștere semnificativă de aproximativ 2,3 grade Celsius începând cu anul 1980. Această valoare depășește considerabil media globală de încălzire din aceeași perioadă, care se situează în jurul a 0,8 grade Celsius. Această discrepanță a determinat oamenii de știință să investigheze cauze suplimentare, întrucât simulările climatice existente nu au reușit să explice pe deplin ritmul alert al încălzirii continentului, așa cum a raportat Mediafax .
Autorii studiului, preluat de sciencex.com, susțin că o explicație majoră rezidă în reducerea emisiilor de aerosoli sulfatici, un rezultat direct al politicilor de combatere a poluării. Decenii la rând, aceste particule fine, emanate preponderent de centralele pe cărbune și instalațiile industriale, au avut un efect de răcire prin reflectarea unei părți a radiației solare înapoi în spațiu, limitând astfel încălzirea atmosferică. Odată cu diminuarea lor, o cantitate mai mare de energie solară atinge suprafața terestră, accelerând creșterea temperaturilor pe timpul verii.
Cercetătorii estimează că, în trecut, aerosolii au "mascat" o încălzire de peste un grad Celsius a verilor europene. Prin urmare, odată cu îmbunătățirea calității aerului, această "protecție" naturală a dispărut, iar impactul real al încălzirii globale a devenit mult mai vizibil și mai puternic resimțit.
Schimbări în circulația atmosferică
Mai mult decât o simplă creștere a temperaturii, studiul evidențiază și modul în care diminuarea aerosolilor a influențat circulația atmosferică. Analiza indică o creștere a frecvenței undelor Rossby aproape staționare. Acestea sunt formațiuni atmosferice de mare anvergură care au capacitatea de a bloca mase de aer cald deasupra Europei pentru perioade extinse. Acest fenomen creează condițiile propice pentru apariția unor valuri de căldură persistente, adesea descrise ca un "dom de căldură".
Pentru a ajunge la aceste concluzii, echipa de cercetători a comparat datele climatice observate din ultimele decenii cu multiple simulări computerizate. Aceste simulări au permis analiza separată a influenței gazelor cu efect de seră și a celei a aerosolilor asupra climei.
Modelele climatice au subestimat fenomenul
Autorii cercetării subliniază că, deși modelele climatice au simulat cu acuratețe efectul gazelor cu efect de seră, ele au subestimat impactul modificărilor din circulația atmosferică. Datele din observațiile reale arată că aceste schimbări au amplificat încălzirea verilor europene cu aproximativ 29%. În contrast, modelele anterioare sugerau chiar un efect ușor de atenuare a încălzirii. După ajustarea modelelor pentru a reflecta mai fidel intensitatea undelor Rossby, estimările privind temperaturile de vară s-au aliniat semnificativ mai bine cu valorile măsurate în realitate.
Ce înseamnă rezultatele
Cercetătorii reiterează că îmbunătățirea calității aerului rămâne o prioritate vitală pentru sănătatea publică și nu contestă necesitatea reducerii poluării. Cu toate acestea, ei avertizează că eliminarea aerosolilor a făcut ca încălzirea generată de gazele cu efect de seră să fie mult mai evidentă. În consecință, evoluția viitoare a temperaturilor din Europa va depinde preponderent de nivelul acestor emisii. Rezultatele studiului sunt considerate cruciale pentru îmbunătățirea prognozelor climatice și pentru o evaluare mai precisă a riscului de valuri de căldură extreme pe continent.
Explorează subiectele:
