De citit/Ascensiunea generalului Pleșa, omul din umbra marilor achiziții militare
Apariția neobișnuită a unui ofițer de rang înalt la audierea parlamentară a unui ministru propus a scos la iveală mecanismele prin care deciziile privind cheltuirea a miliarde de euro din bugetul apărării s-au concentrat într-o singură mână, într-un traseu profesional marcat de controverse administrative și atribuiri fără licitație.
La audierile din comisiile parlamentare reunite pentru apărare din 28 septembrie 2026, candidatul pentru portofoliul Apărării, Radu Miruță, nu s-a prezentat singur în fața aleșilor. În stânga sa s-a așezat un ofițer cu stele pe umeri: generalul-maior Cornel-Ion Pleșa, conducătorul Direcției Generale pentru Armamente (DGArm). Prezența militarilor a stârnit imediat nedumerire pe holurile Legislativului, iar la ieșire jurnaliștii nu au primit explicații directe de la ofițeri, ci prin vocea fostului ministru Ionuț Moșteanu. Reacțiile politice nu au întârziat: Sorin Grindeanu a remarcat public caracterul inedit al situației, subliniind că generalul alăturat politicianului este tocmai cel care a negociat și parafat angajamentele contractuale din programul SAFE. Radu Miruță a primit un aviz negativ (17 voturi pentru și 21 împotrivă), însă contractele semnate la minister rămân în picioare.
Deși puțin cunoscut publicului larg, generalul Pleșa a gestionat în ultimul an și jumătate interacțiuni cruciale cu trei miniștri succesivi, Cancelaria Prim-Ministrului, giganți industriali germani și un mecanism financiar european cifrat la 16,68 miliarde de euro. Provenit profesional din Agenția de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare (ACTTM), el a ocupat poziția de locțiitor la DGArm din 2020, devenind șef plin al structurii în iulie 2025.
O solicitare de presă conținând șase întrebări a fost înaintată Ministerului Apărării Naționale marți, 29 septembrie, iar instituția a răspuns parțial a doua zi, prin adresa oficială nr. 700a din 30.09.2026, invocând o extindere de 30 de zile pentru verificarea arhivelor privind două puncte sensibile.
În mediul industriei autohtone de armament, fie că este vorba despre companiile de stat din rețeaua Romarm sau despre operatorii privați, numele șefului DGArm impune o reținere dictată de prerogativele excepționale pe care le concentrează această funcție.
Controversa din 2017: funcția blocată prin contestație
Un document intern din 10 ianuarie 2017 – Faxul nr. A2/171 emis de Departamentul pentru Armamente sub semnătura general-maiorului dr. ing. Cătălin-Adrian Moraru către conducerea ACTTM – aducea în prim-plan tensiuni legate de organizarea concursurilor interne. Actul venea ca reacție la plângerea depusă la 21 decembrie 2016 de colonelul dr. ing. Mirel Mărinescu privind selecția pentru fotoliul de locțiitor științific (director științific) al agenției.
Comisia constituită prin Ordinul de Zi pe Unitate nr. 2 din 4 ianuarie 2017 a formulat concluzii ferme: stoparea de urgență a procedurii de concurs, invalidarea Metodologiei nr. A-7966/06.11.2015 și reluarea selecției exclusiv cu introducerea baremului obligatoriu de „grad minim colonel”. Șeful de atunci al Departamentului a cerut sistarea oricărui concurs similar de cercetare-dezvoltare din agenție până la rescrierea cadrului normativ. Solicitarea comisiei confirma că postul fusese inițial accesibilizat pentru ofițeri cu ranguri mai mici.
Surse din MApN au indicat că modificarea standardului vizase deschiderea drumului pentru Cornel-Ion Pleșa, care deținea atunci doar gradul de locotenent-colonel. Sesizarea colegului său de armă a blocat însă manevra administrativă. Solicitat să clarifice episodul, MApN a comunicat că generalul-maior Pleșa nu a ocupat vreodată poziția de director științific al ACTTM, exercitând în schimb funcția similară în cadrul Centrului de Testare, Evaluare și Cercetare Științifică pentru Armamente, o divizie a agenției. În privința detaliilor concrete legate de persoanele înscrise și modificarea cerințelor de grad, ministerul a cerut termenul de grație de o lună pentru consultarea fondului arhivistic.
Semne de întrebare asupra parcursului științific
O altă neclaritate vizează statutul de cercetare al ofițerului. Conform relatărilor din minister, Cornel-Ion Pleșa ar fi promovat în trecut un concurs dedicat personalului civil contractual pentru treapta de cercetător științific gradul II (CS II), incompatibilă prin statut cu cea de cadru militar activ. Ulterior, titulatura menționată public a fost retrogradată la CS III, indicativul CS II nemaifiind inclus în descrierile oficiale.
Interpelat pe acest subiect, MApN a subliniat că, din momentul cooptării în conducerea DGArm în 2020, Pleșa nu a candidat la posturi civile de cercetare în ACTTM, precizând totodată că deținerea unui grad științific nu reprezintă o cerință legală pentru funcția sa curentă și că biografia publicată pe site-ul instituției este singura asumată. Perioada anterioară anului 2020 nu a primit lămuriri concrete. Traseul exact al încadrărilor reiese însă din documentele de avere depuse în timp la ACTTM, accesibile public:
Consultarea documentelor oficiale relevă mențiunile consemnate de-a lungul anilor în declarația din 2014 și în declarația din 2019 .
Rămâne deschisă problema dacă toți candidații la funcțiile de conducere din ACTTM îndeplineau condițiile Legii nr. 319/2003 privind statutul personalului din cercetare-dezvoltare și cum au fost ierarhizați participanții.
Etapele concentrării puterii administrative
Transformările structurale din minister au creat cadrul oportun pentru ascensiunea ofițerului prin trei momente politice distincte:
Reforma administrativă din 2020. În perioada stării de urgență provocate de pandemie, Guvernul a restructurat MApN printr-o ordonanță de urgență promovată sub mandatul ministrului Nicolae Ciucă. Vechiul Departament pentru Armamente, cu o tradiție de peste un secol, a fost retrogradat ca Direcție generală, suprimându-se postul de secretar de stat cu răspundere civilă. Direcția a trecut nemijlocit sub autoritatea ministrului, iar ordonanța a scos totodată Academia Tehnică Militară din această sferă, trecând-o la Statul Major al Apărării. Structura care direcționează bugete uriașe a trecut astfel exclusiv în lanțul ierarhic militar, Cornel-Ion Pleșa devenind locțiitor al șefului noii direcții.
Configurarea programului SAFE în 2025. După preluarea șefiei DGArm în iulie 2025, noile prerogative s-au extins rapid. În toamna aceluiași an, MApN a solicitat exceptarea structurii de la restricțiile de personal, legiferând atribuțiile șefului DGArm ca director național pentru armamente. Prin Decizia prim-ministrului nr. 524/2025, Pleșa a fost desemnat membru în Grupul de lucru interinstituțional pentru aplicarea SAFE, alături de ministrul Ionuț Moșteanu, într-un format din care au lipsit conducerea Statului Major al Apărării și comandanții categoriilor de forțe beneficiare.
Prezența în Parlament din 2026. La învestirea lui Radu Miruță din decembrie 2025, rețeaua decizională era complet stabilită, colaborarea fiind demonstrată vizual la audierea din septembrie 2026.
Oficialii MApN au catalogat participarea militară la audieri drept un demers tehnic pentru informarea comisiilor parlamentare, deși ședința privea evaluarea strict politică a candidatului susținut de USS. Foto: Agerpres
Centralizarea cercetării militare și blocajele semnalate
În intervalul 2020–2025, conducerea direcției a fost asigurată de generalul-locotenent Teodor Incicaș, secundat de Pleșa. În vreme ce Incicaș semna acorduri de principiu și scrisori de intenție pentru colaborări industriale, avizarea tehnică și traseul birocratic intern depindeau nemijlocit de locțiitor, flux prin care multe inițiative au rămas blocate. Trecerea în rezervă a lui Incicaș în 2025 a lăsat întreaga pârghie decizională fără contrapondere.
Structura ACTTM a suportat reduceri majore de personal, estimându-se pierderea a peste 90 de posturi în această etapă, date ce fac în prezent obiectul verificărilor cerute ministerului.
Un pas decisiv de autoritate s-a produs la 11 noiembrie 2025, când ministrul Moșteanu a emis Ordinul nr. M.207 , act care a desființat Consiliul Cercetării Științifice pentru Tehnică și Tehnologii Militare creat în 1999. Acest organism asigura consultarea între academiile militare, centrele naționale de cercetare și forțele armate. Prin noul act, DGArm a preluat monopolul asupra strategiilor de cercetare, validării candidaturilor la finanțări și semnării tuturor convențiilor. MApN a recunoscut oficial că propunerea a venit direct din structura de specialitate a DGArm și a trecut prin comisia superioară de profil a armatei, fără stabilirea unui succesor direct pentru vechiul consiliu deliberativ.
Reuniunea consacrată parteneriatului industrial de apărare româno-german, organizată la București pe 10 noiembrie 2025. Inquam Photos / George Călin
Frământările au ieșit parțial la lumină la 4 august 2025, când patronatul din industria de apărare PATROMIL i-a adresat ministrului Moșteanu adresa nr. 84. Semnată de directorul executiv Viorel Manole, scrisoarea avertiza că DGArm a blocat participarea membrilor asociației la șase proiecte asumate prin Centrul CBRN și Ecologie din cadrul ACTTM, deși acestea câștigaseră selecția pe Planul Național IV – o competiție cu rată de aprobare sub 10% – iar consorțiile investiseră deja fonduri proprii. Documentul acuza o totală lipsă de comunicare și periclitarea a 17 inițiative în derulare.
Reacția a venit prin adresa oficială DGArm semnată de însuși Pleșa, care a invocat „neconcordanțe substanțiale” nespecificate cu prevederile transferului tehnologic, fără a formula remedii concrete.
Același mecanism se reflectă în accesarea Fondului European de Apărare: consorțiile din țară depind de scrisorile instituționale emise prin DGArm, iar reprezentanții din industrie acuză lipsa unor criterii transparente în acordarea susținerii statului român.
Prudența manifestată de reprezentanții firmelor de profil își găsește explicația în arhitectura legii: aceeași direcție certifică furnizorii, execută recepțiile, avizează planurile de cercetare și distribuie contractele de achiziții, deținând un control absolut asupra supraviețuirii economice a oricărui producător din sector.
Tranzacțiile din SAFE: miliarde fără proceduri competitive
Semnele de întrebare s-au acumulat odată cu cumulul de roluri decizionale: cel care a funcționat în comitetul de lucru pentru nominalizarea companiilor în CSAT este aceeași persoană care numește comisiile evaluatoare din subordine și parafează înțelegerile finale, situație detaliată printr-o analiză anterioară privind deficiențele cadrului legal.
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit pe 12 noiembrie 2025 cu directorul general al Rheinmetall AG, Armin Papperger. Ulterior, o mare parte a fondurilor din împrumutul SAFE a fost alocată companiei germane. Foto: Gov.ro
La 29 mai 2026, MApN a semnat patru pachete contractuale totalizând 5,7 miliarde de euro cu partenerul Rheinmetall, acoperind aproximativ 68,3% din totalul sumelor luate cu împrumut prin SAFE. Procedurile nu au inclus licitații publice, iar documentațiile de atribuire au rămas secrete, Cancelaria recunoscând absența oricărei ierarhizări comparative între opțiuni. Anterior, pe 27 mai, fusese parafat un contract de drone de 37 milioane de euro, justificat pe o lege promulgată la o săptămână după semnătură.
PATROMIL a transmis o scrisoare deschisă către prim-ministrul desemnat Siegfried Mureșan (nr. 929/29.09.2026), atrăgând atenția că asamblarea simplă a unor kituri din import nu echivalează cu autonomia strategică națională și că furnizorii locali au fost excluși complet de la negocierile pentru contractele mamut.
Deși linia oficială invocă aprobările OUG nr. 62/2025 și parcurgerea filtrelor CSAT și parlamentare, senatorul Mihai Fifor a subliniat că avizul Legislativului a vizat doar pornirea procedurilor teoretice, nu acordurile deja semnate. În tot acest lanț politic lipsit de expertiză tehnică detaliată, generalul Cornel-Ion Pleșa a fost singurul specialist care a parcurs toate verigile: redactarea ordonanței-cadru, alegerea ofertanților și semnătura pe documentele finale.
Scutul militar din comisiile parlamentare
Prin precizările emise marți, MApN a argumentat că participarea ofițerilor activi în Parlament a fost una strict tehnică, menită să ofere clarificări, fără a necesita mandate de reprezentare. La rândul său, Radu Miruță a încercat să normalizeze episodul pe rețelele sociale, invocând un tabel cu prezențele delegațiilor MApN la ultimele cinci audieri ministeriale.
Totuși, prevederile din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (art. 28 și 29) interzic explicit manifestările de sprijin pentru candidați politici. Diferența capitală față de precedente este că, până acum, DGArm fusese reprezentată cel mult la nivel de colonel, niciodată de către șeful structurii în uniformă. În contextul în care PSD punea întrebări despre șantierele de la Mangalia și tranzacțiile Rheinmetall, iar la DNA exista o sesizare privind achizițiile SAFE, apariția generalului Pleșa a acționat ca o asumare și o protejare a deciziilor luate, mai degrabă decât o simplă asistență documentară.
Presiunea anchetelor și așteptarea răspunsurilor din arhive
Evoluțiile politice și juridice pun acum la încercare arhitectura acestor decizii. Partidul AUR a înaintat un denunț către Direcția Națională Anticorupție privind derularea fondurilor SAFE, iar Sorin Grindeanu a evocat inițierea unei comisii de anchetă în Parlament. Cabinetul propus nu a trecut de votul de încredere, însă obligațiile contractuale de miliarde au rămas parafate.
În timp ce răspunsurile la cele două interpelări legate de dosarul de concurs din 2016 și de proiectele industriale blocate sunt așteptate după cele 30 de zile solicitate de minister, tabloul rămâne cel asumat deja: Direcția condusă de Cornel-Ion Pleșa a eliminat forul științific independent, a contribuit la cadrul legal ce i-a permis încredințarea directă a 5,7 miliarde de euro către un singur holding industrial și a legitimat în văzul public un ministru contestat.
Citește integral pe Q Magazine
Explorează subiectele:
