ALERTĂ Guvernul pierde la CCR războiul de un miliard de euro cu magistrații
Curtea Constituțională a respins demersul prin care Executivul încerca să blocheze achitarea restanțelor salariale revendicate de judecători și procurori. Decizia CCR favorizează direct Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, și menține presiunea uriașă asupra bugetului de stat, de unde ar trebui plătită o sumă estimată la aproximativ un miliard de euro.
Magistrații Curții Constituționale au catalogat drept neîntemeiată sesizarea înaintată de Guvernul condus de Ilie Bolojan, tranșând astfel conflictul constituțional declanșat pe marginea drepturilor salariale din sistemul judiciar.
În centrul disputei se află o datorie istorică a statului: aproape 5 miliarde de lei (circa 1 miliard de euro). Sumele provin din majorări salariale acordate retroactiv prin diverse hotărâri judecătorești, dar neachitate la timp.
Nemulțumirile au escaladat spre finalul lunii martie, moment în care Înalta Curte de Casație și Justiție a chemat Guvernul în judecată. Decizia a venit după ce coaliția aflată la putere a amânat virarea banilor prevăzuți pentru anul curent, preferând să redirecționeze fondurile respective către un pachet social de măsuri pentru persoanele vulnerabile , asumat de PSD în timpul negocierilor pe marginea bugetului.
În acțiunea semnată de președinta instanței supreme, Lia Savonea, Guvernul a fost acuzat că subminează legitimitatea instanțelor și încalcă principiul separației puterilor. În plus, ICCJ a atras atenția că refuzul plății afectează dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii nesoluționate de mai bine de zece ani.
Prima etapă a procesului s-a încheiat pe 5 mai, când Curtea de Apel București a dat dreptate instanței supreme. Judecătorii au impus Executivului și Ministerului Finanțelor să achite drepturile restante inclusiv prin recurgerea la rectificare bugetară. Termenul fixat a fost de 10 zile de la o eventuală decizie definitivă, fiind prevăzute sancțiuni drastice: penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă suplimentară de 20% dintr-un salariu minim brut pe economie pentru fiecare zi scursă.
Reacția premierului interimar Ilie Bolojan a venit în luna iulie, cu doar o săptămână înainte de debutul judecării recursului la ICCJ, prin sesizarea Curții Constituționale privind un conflict juridic de natură constituțională. Șeful Guvernului a reproșat sistemului judiciar că a intervenit peste atribuțiile Executivului:
„Am decis (…) în ședința de Guvern sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector” — Ilie Bolojan, premier interimar
Bolojan a reclamat la acel moment o „ingerință directă” în zona decizională a Executivului, susținând că măsura instanței „perturbă direct echilibrul bugetar național”.
Odată picată contestația la CCR, litigiul revine pe masa magistraților de la instanța supremă. Concret, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este așteptată joi, 8 octombrie, să dea o sentință definitivă în acest dosar în care soluția a fost amânată până acum de șase ori.
Recursul a fost repartizat încă de la începutul lunii iulie unui complet din cadrul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal, compus din magistrații Maria Violeta Chiriac, Mădălina-Elena Vladu-Crevon și Emilian-Constantin Meiu. Cei trei judecători de la ICCJ s-au adresat Consiliului Superior al Magistraturii în luna septembrie pentru a solicita apărarea independenței, denunțând ceea ce au descris drept o imixtiune fără precedent în derularea actului de justiție.
Explorează subiectele:
