Trei oameni de afaceri puternici – doi americani și un rus – s-au aplecat asupra unui laptop în Miami Beach luna trecută, aparent pentru a elabora un plan de încheiere a războiului lung și mortal dintre Rusia și Ucraina. Dar, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, amploarea proiectului lor era mult mai mare. Ei planificau în secret o strategie pentru a scoate economia rusă de 2 trilioane de dolari din impas, cu întreprinderile americane în fruntea listei pentru a învinge concurenții europeni în ceea ce privește dividendele, scrie The Wall Street Journal (WSJ) .

La reședința sa de pe malul mării, miliardarul Steve Witkoff, dezvoltator imobiliar devenit trimis special, îl găzduia pe Kirill Dmitriev, șeful fondului suveran de investiții al Rusiei și negociatorul ales de Vladimir Putin, care a contribuit în mare măsură la elaborarea documentului pe care îl revizuiau pe ecran. Jared Kushner, ginerele președintelui, sosise de la casa sa din apropiere, situată pe o insulă cunoscută sub numele de „Billionaire Bunker” (buncărul miliardarului, n.r.).

Dmitriev promova un plan prin care companiile americane să exploateze activele băncii centrale ruse, înghețate în Europa, în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari, pentru proiecte de investiții ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducerea SUA. Companiile americane și ruse s-ar putea alia pentru a exploata vastele resurse minerale din Arctica. Nu existau limite la ceea ce puteau realiza doi adversari de lungă durată, susținea Dmitriev de luni de zile: industriile spațiale rivale, care s-au întrecut în timpul Războiului Rece, ar putea chiar să urmărească o misiune comună pe Marte cu SpaceX-ul lui Elon Musk.

Pentru Kremlin, discuțiile de la Miami au reprezentat punctul culminant al unei strategii, elaborată înainte de învestirea lui Trump, de a ocoli aparatul tradițional de securitate națională al SUA și de a convinge administrația să considere Rusia nu ca o amenințare militară, ci ca o țară cu oportunități generoase, potrivit oficialilor occidentali din domeniul securității. Prin acorduri de miliarde de dolari în domeniul energiilor rare și al energiei, Moscova ar putea remodela harta economică a Europei, creând în același timp o prăpastie între America și aliații săi tradiționali.

Dmitriev, un fost angajat al Goldman Sachs, a găsit parteneri receptivi în Witkoff – partenerul de golf de lungă durată al lui Trump – și Kushner, al cărui fond de investiții, Affinity Partners, a atras investiții de miliarde de dolari din partea monarhiilor arabe cu care el a ajutat la medierea conflictului cu Israelul.

Cei doi oameni de afaceri împărtășeau abordarea de lungă durată a președintelui Trump în materie de geopolitică. Dacă generații de diplomați considerau provocările post-sovietice din Europa de Est ca pe un nod gordian care trebuia dezlegat cu multă migală, președintele avea o soluție simplă: granițele contează mai puțin decât afacerile. În anii 1980, el se oferise să negocieze personal o încheiere rapidă a Războiului Rece, construind în același timp ceea ce le spusese diplomaților sovietici că va fi un Trump Tower vizavi de Kremlin, cu regimul comunist ca partener de afaceri.

„Rusia are atât de multe resurse vaste, întinderi vaste de teren”, a declarat Witkoff pentru The Wall Street Journal, descriind pe larg speranțele sale că Rusia, Ucraina și America vor deveni toate partenere de afaceri. „Dacă facem toate acestea, și toată lumea prosperă și face parte din acest proces, și există avantaje pentru toată lumea, acest lucru va constitui în mod natural un bastion împotriva conflictelor viitoare din această regiune. Pentru că toată lumea prosperă.”

Când o versiune a planului în 28 de puncte a fost divulgată la începutul acestei luni, a stârnit proteste imediate. Liderii din Europa și Ucraina s-au plâns că acesta reflecta în mare parte punctele de discuție ale Rusiei și că trecea cu buldozerul peste aproape toate liniile roșii ale Kievului. Ei nu s-au liniștit nici măcar după ce oficialii administrației le-au asigurat că planul nu era bătut în cuie, îngrijorați că Rusia – după ce a redesenat violent granițele europene – era recompensată cu oportunități comerciale.

În timp ce liderii occidentali s-au reunit săptămâna aceasta pentru a analiza planul, premierul polonez Donald Tusk a oferit un rezumat concis: „Știm că nu este vorba despre pace. Este vorba despre afaceri.”

Pentru mulți dintre cei din administrația Trump, această confuzie între afaceri și geopolitică este o caracteristică, nu un defect. Consilierii prezidențiali cheie văd o oportunitate pentru investitorii americani de a încheia afaceri profitabile într-o nouă Rusie postbelică și de a deveni garanții comerciali ai păcii. În conversațiile cu Witkoff și Kushner, Rusia a fost clară că ar prefera ca întreprinderile americane să intervină, nu rivalii din statele europene ai căror lideri „au vorbit multe prostii” despre eforturile de pace, a spus una dintre aceste persoane: „ Este „Arta negocierii” lui Trump să spună: „Uitați, rezolv această problemă și există beneficii economice enorme pentru America, nu-i așa?”

O întrebare pentru istorie va fi dacă Putin a luat în considerare această abordare în interesul încheierii războiului sau ca o stratagemă pentru a pacifica SUA, prelungind în același timp un conflict pe care el îl consideră locul său în istorie pentru a câștiga încet, inevitabil.

Un semn că ar putea fi serios este faptul că unii dintre prietenii săi cei mai de încredere, miliardari sancționați din orașul său natal, Sankt Petersburg – Ghennadi Timcenko, Iuri Kovalciuk și frații Rotenberg, Boris și Arkadi – au trimis reprezentanți să se întâlnească în secret cu companii americane pentru a explora acorduri în domeniul mineritului de pământuri rare și al energiei, potrivit unor persoane familiarizate cu întâlnirile și oficialilor europeni din domeniul securității. Aceasta include reactivarea gigantului gazoduct Nord Stream, sabotat de scafandrii tactici ucraineni și supus sancțiunilor Uniunii Europene.

La începutul acestui an, Exxon Mobil s-a întâlnit cu cea mai mare companie energetică de stat din Rusia, Rosneft, pentru a discuta revenirea la proiectul masiv de gaze Sahalin, dacă Moscova și Washingtonul vor da undă verde.

În altă parte, un grup de oameni de afaceri apropiați administrației Trump au căutat să se poziționeze ca noi legături economice între SUA și Rusia.

Gentry Beach, un prieten de facultate al lui Donald Trump Jr. și donator al campaniei tatălui său, a purtat discuții pentru a achiziționa o participație într-un proiect rusesc de gaze din Arctica, dacă acesta va fi eliberat de sancțiuni. Un alt donator al lui Trump, Stephen P. Lynch, a plătit 600.000 de dolari în acest an unui lobbyist apropiat de Trump Jr., care îl ajută să obțină o licență de la Departamentul Trezoreriei pentru a cumpăra conducta Nord Stream 2 de la o companie de stat rusă.

Nu există dovezi că Witkoff, Casa Albă sau Kushner sunt informați cu privire la aceste eforturi sau că le coordonează. O persoană familiarizată cu gândirea lui Witkoff a spus că trimisul este încrezător că orice acord cu Rusia ar fi în beneficiul Americii în general, nu doar al câtorva investitori.

Witkoff, care nu a călătorit în Ucraina în acest an, urmează să viziteze Rusia pentru a șasea oară săptămâna viitoare și se va întâlni din nou cu Putin. El a insistat că nu face favoritisme. „Ucrainenii au luptat eroic pentru independența lor”, a spus Witkoff, care a încercat să inspire oficialii ucraineni cu ideea ca soldații să se dezarmeze pentru a câștiga salarii la nivelul celor din Silicon Valley, operând centre de date AI construite de americani. „Acum este momentul să consolidăm ceea ce au realizat prin diplomație”, a spus el.

„Administrația Trump a adunat informații atât de la ucraineni, cât și de la ruși pentru a formula un acord de pace care să poată opri uciderile și să pună capăt acestui război”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly. „Așa cum a spus președintele, echipa sa de securitate națională a făcut progrese mari în ultima săptămână, iar acordul va continua să fie ajustat în urma discuțiilor cu oficialii de ambele părți.”

Un oficial al administrației a declarat că Kushner și Witkoff s-au întâlnit și cu consilierul pentru securitate națională al Ucrainei, Rustem Umerov, în Miami, și au discutat cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Oficialul a spus că, deși Trump „a făcut multe lucruri noi și importante în ceea ce privește stimulentele economice”, el și echipa sa s-au concentrat și pe „realitățile geopolitice și militare”.

În timp ce Witkoff a purtat discuții cu Dmitriev timp de nouă luni, unele agenții din cadrul administrației Trump au avut o viziune limitată asupra relațiilor sale cu Moscova.

În perioada premergătoare summitului din august din Alaska între Trump și Putin, Witkoff și Dmitriev au discutat despre un schimb de prizonieri care ar fi fost cel mai mare schimb bilateral din istoria țărilor lor. Agenția Centrală de Informații (CIA), care gestionează în mod tradițional schimburile de prizonieri cu Rusia, nu a fost informată pe deplin cu privire la schimbul propus. Nici biroul Departamentului de Stat pentru americani închiși pe nedrept nu a fost informat. CIA nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Departamentul de Stat a trimis întrebările către Casa Albă.

Funcționarii de carieră din biroul care supraveghează sancțiunile la Departamentul Trezoreriei au aflat uneori detalii despre întâlnirile lui Witkoff cu Moscova de la omologii lor britanici.

În zilele de după Alaska, o agenție europeană de informații a distribuit un raport tipărit într-un plic de hârtie manila (maronie) unor oficiali de rang înalt din domeniul securității naționale de pe continent, care au fost șocați de conținutul acestuia: în interior se aflau detalii despre planurile comerciale și economice pe care administrația Trump le urmărea cu Rusia, inclusiv exploatarea în comun a pământurilor rare în Arctica.

Witkoff a colaborat îndeaproape cu vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio. Însă trimisul special al lui Trump pentru Ucraina, fostul locotenent-general Keith Kellogg, a fost practic exclus din discuțiile serioase și săptămâna trecută a anunțat că părăsește guvernul.

Pentru a înțelege povestea din spatele negocierilor administrației cu Rusia, The Wall Street Journal a vorbit cu zeci de oficiali, diplomați și foști și actuali ofițeri de informații din SUA, Rusia și Europa, precum și cu lobbyiști și investitori americani apropiați administrației.

Imaginea care se conturează este o poveste remarcabilă despre lideri de afaceri care lucrează în afara liniilor tradiționale ale diplomației pentru a consolida un acord de pace cu tranzacții comerciale.

Un vizitator din Moscova

Kirill Dmitriev. Foto: Profimedia

Witkoff era de doar câteva săptămâni în noua sa funcție de negociator al președintelui Trump pentru Rusia și Ucraina când biroul său a cerut ajutorul Departamentului Trezoreriei pentru a permite unui om de afaceri rus sancționat să viziteze Washingtonul.

Kirill Dmitriev, un bancher de investiții cu diplome de la Harvard și Stanford, vorbea limba preferată a lui Witkoff: afacerile. El îl invitase pe Witkoff la Moscova în februarie și îl însoțise la o întâlnire de trei ore cu Putin pentru a discuta despre războiul din Ucraina. Dar Dmitriev era persona non grata în SUA, blocat de Trezorerie în 2022 pentru rolul său de conducere a Fondului Suveran de Investiții al țării sale, pe care Trezoreria îl numea „fondul secret al lui Vladimir Putin”.

Trump îi spusese lui Witkoff că dorea ca războiul să se termine și că administrația era dispusă să-și asume riscul de a-l primi pe emisarul lui Putin la Washington. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a avut întrebări cu privire la această cerere unică, dar în cele din urmă a aprobat-o.

Dmitriev a sosit la Casa Albă pe 2 aprilie și a prezentat o listă de proiecte de afaceri de miliarde de dolari pe care cele două guverne le-ar putea realiza împreună. La un moment dat, secretarul de stat Marco Rubio i-a spus lui Dmitriev că Putin trebuie să demonstreze că este serios în privința păcii.

Dar Dmitriev simțea că relația sa de afaceri dădea roade. „Putem transforma fondul de investiții într-un rol politic”, a declarat el într-un interviu nepublicat în acea lună.

Președintele rus Vladimir Putin, în centru, dă mâna cu trimisul rus pentru cooperare economică externă, Kirill Dmitriev, dreapta, alături de consilierul prezidențial Iuri Ușakov, al doilea din dreapta, înaintea unei întâlniri cu trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, stânga, 11 aprilie 2025, la Sankt Petersburg, Rusia. Foto: Profimedia

În aprilie, Dmitriev l-a întâmpinat pe Witkoff la biblioteca prezidențială din Sankt Petersburg pentru o altă întâlnire de trei ore cu Putin. Witkoff și-a luat propriile note, bazându-se pe un traducător al Kremlinului, apoi a informat Casa Albă de la Ambasada SUA. În aceeași lună, consilierii europeni pentru securitate națională au planificat să se întâlnească cu Witkoff la Londra pentru a-l integra în procesul de pace. Dar acesta era ocupat cu celălalt portofoliu al său – negocierea unui armistițiu în Gaza – și nu a putut ajunge. Ulterior, un oficial european i-a cerut lui Witkoff să înceapă să discute cu aliații prin linia fixă securizată pe care șefii de stat europeni o folosesc pentru a purta conversații diplomatice sensibile. Witkoff a ezitat, deoarece călătorea prea mult pentru a folosi sistemul greoi.

Între timp, Dmitriev și Witkoff discutau regulat la telefon despre propuneri din ce în ce mai ambițioase. Statele Unite și Rusia discutau acorduri importante privind explorarea petrolului și gazelor și transportul în Arctica, a declarat Dmitriev pentru WSJ.

„Credem că Statele Unite și Rusia pot coopera practic în toate domeniile din Arctica”, a spus el. „Dacă se găsește o soluție în Ucraina, cooperarea economică cu Statele Unite poate constitui o bază pentru relația noastră viitoare.”

Pe poziții

Liderii de afaceri americani și ruși anticipau în tăcere că Witkoff și Dmitriev vor obține rezultate, poziționându-și companiile astfel încât să profite de pace.

În cadrul unor discuții secrete, vicepreședintele senior al Exxon Mobil, Neil Chapman, s-a întâlnit cu șeful Rosneft, Igor Sechin, fostul secretar particular al lui Putin, în capitala Qatarului, Doha, pentru a discuta despre revenirea Exxon la proiectul masiv Sahalin, o investiție blocată după invazia Rusiei în Ucraina din 2022.

Exxon, investitorul miliardar Todd Boehly și alții au explorat posibilitatea de a cumpăra active deținute de Lukoil, al doilea producător de petrol din Rusia. Statele Unite au sancționat Lukoil în octombrie pentru a crește presiunea asupra Moscovei, determinând compania să scoată la vânzare activele sale din străinătate. Elliott Investment Management a luat în considerare cumpărarea unei participații într-o conductă care transportă gaz natural rusesc în Europa.

Mai recent, oamenii de afaceri Timcenko, Kovalciuk și Rotenberg, care au legături cu Kremlinul, au oferit omologilor americani concesii de gaze în Marea Ohoțk, precum și în alte patru locații potențiale, potrivit unui oficial european din domeniul securității și unei persoane familiarizate cu discuțiile. Rusia a menționat, de asemenea, oportunități de exploatare a minereurilor rare în apropierea minelor masive de nichel din Norilsk și în alte șase locații din Siberia care sunt încă neexploatate, au spus aceste persoane.

Beach, prietenul de facultate al lui Trump Jr., era în negocieri pentru a achiziționa 9,9% dintr-un proiect Arctic LNG cu Novatek, al doilea producător de gaze naturale din Rusia – care este parțial deținut de Timcenko – dacă SUA și Marea Britanie vor ridica sancțiunile impuse asupra acestuia, potrivit proiectelor de contracte analizate de WSJ.

Într-o declarație, Beach a afirmat că parteneriatul cu Novatek ar „aduce beneficii semnificative oricărei companii angajate în promovarea leadershipului energetic american” și că compania sa, America First Global, „caută în mod activ oportunități de investiții care să consolideze interesele americane în întreaga lume”. El a afirmat că „nu a lucrat niciodată cu Steve Witkoff”, dar că este „extrem de recunoscător” pentru eforturile depuse de Witkoff și de alții pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Trump Jr. a declarat că nu face afaceri cu Beach.

Între timp, Lynch, investitorul din Miami, a cerut guvernului SUA să îi permită să liciteze pentru conducta sabotată Nord Stream 2, în cazul în care aceasta ar fi scoasă la licitație în cadrul unei proceduri de faliment în Elveția. Lynch, care în 2022 a primit o licență de la Trezoreria SUA pentru a finaliza achiziția filialei elvețiene a băncii ruse Sberbank, a solicitat o licență pentru conductă încă de la începutul administrației Biden, dar în aprilie și-a intensificat eforturile de lobby angajându-l pe Ches McDowell, un prieten al lui Trump Jr. El urma să plătească firmei lui McDowell 600.000 de dolari în următoarele șase luni. Reprezentanții lui Lynch l-au contactat pe Witkoff pentru o întâlnire.

La sfârșitul lunii iulie, Dmitri Bakanov, șeful agenției spațiale ruse Roscosmos, a vizitat Centrul Spațial Lyndon B. Johnson al NASA din Houston – prima vizită de acest gen din 2018 – precum și facilitățile de producție a navelor spațiale ale Boeing și SpaceX.

Drumul spre Miami

Piesele de șah se așezau în poziție. Dar totul depindea, într-o oarecare măsură, de capacitatea lui Witkoff de a rezolva conflictul pe care șeful său se angajase să-l rezolve într-o singură zi în timpul campaniei sale electorale.

Pe 6 august, Witkoff a zburat la Moscova, la invitația lui Putin, pentru o întâlnire pregătită cu doar câteva zile înainte. Dmitriev l-a condus prin parcul Zariadîe, cu vedere la râul Moscova, apoi l-a însoțit la Kremlin pentru o altă sesiune de trei ore cu liderul Rusiei. Putin a menționat că dorește să se întâlnească personal cu Trump. I-a dat lui Witkoff o medalie, Ordinul Lenin, pentru a o înmâna unui director adjunct al CIA al cărui fiu, cu probleme mentale, a fost ucis luptând pentru Rusia în Ucraina.

A doua zi, Witkoff a participat la o videoconferință cu oficiali și șefi de stat din rândul principalilor aliați europeni și a explicat în linii mari ceea ce înțelesese a fi oferta lui Putin. Dacă Ucraina ar ceda restul de aproximativ 20% din provincia Donețk pe care Rusia nu reușise să o cucerească, Moscova ar renunța la pretențiile sale asupra provinciilor Zaporojiie și Herson. Oficialii europeni erau confuzi. Putin voia să spună că își va retrage trupele din Zaporojie și Herson, așa cum sugera Witkoff? Sau, mai probabil, Putin promitea doar că nu va cuceri miile de kilometri pătrați din cele două provincii care, după ani de lupte sângeroase, rămăseseră în mâinile Ucrainei? În orice caz, Ucraina era sceptică cu privire la valoarea unei promisiuni din partea lui Putin.

Pe 9 august, Witkoff s-a retras pe insula spaniolă Ibiza. Liderii europeni încă așteptau lămuriri din partea lui, a Casei Albe și a Departamentului de Stat cu privire la ceea ce oferise exact Putin.

Witkoff voia să profite de ocazie și să organizeze fără întârziere un summit. Dmitriev era optimist că Witkoff luase în considerare sensibilitățile Rusiei: „Credem că Steve Witkoff și echipa Trump fac o treabă excelentă în a înțelege poziția Rusiei de a pune capăt conflictului”, a declarat el pentru WSJ, cu câteva zile înainte.

Trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, sosește la conferința de presă comună a președinților Donald Trump al SUA și Vladimir Putin al Rusiei, după întâlnirea lor la baza militară Elmendorf-Richardson din Alaska Foto: Profimedia

Summitul din 15 august s-a destrămat aproape imediat după ce a început. Witkoff, Rubio și Trump au sosit cu Air Force One, întâlnindu-se cu Putin, consilierul său de lungă durată Iuri Ușakov și ministrul de externe Serghei Lavrov. Putin a ținut o prelegere despre istoria de 1.000 de ani a unității popoarelor rus și ucrainean. Cele două părți au anulat prânzul și sesiunea de după-amiază, în cadrul cărora urmau să discute alte probleme, precum schimbul de prizonieri. Witkoff a plecat fără să știe care era situația, dar cu speranța că negocierile vor avansa în curând. „Toată lumea muncea din greu, dar era pozitiv”, a declarat el.

În octombrie, președintele Zelenski a zburat la Washington, în speranța de a obține rachete de croazieră Tomahawk de lungă distanță, fabricate în SUA. Armata sa dorea să paralizeze rafinăriile rusești, forțând Moscova să negocieze condiții mai bune.

Până la sosirea lui Zelenski, Trump vorbise cu Putin cu o zi înainte și decisese să nu ofere rachetele Tomahawk. În schimb, Witkoff i-a încurajat pe oficialii ucraineni să încerce o altă abordare: ce bine ar fi putut face o mână de rachete? În schimb, el a încurajat Ucraina să îi ceară lui Trump o scutire de taxe vamale pe o perioadă de 10 ani. Acest lucru ar stimula economia țării, a spus el.

„Mă ocup de negocierea acordurilor. De aceea sunt aici”, a declarat el pentru Journal. „Continuăm să batem la ușă și să venim cu idei.”

Distribuie Distribuie Comentarii