Așa o fi?/Ceva grav de tot urmează a se întâmpla în războiul din Ucraina
O sinteză a evenimentelor recente din conflictul ucrainean indică o schimbare semnificativă de dinamică, prevestind o escaladare gravă și spectaculoasă. Deciziile strategice ale ambelor părți, de la intensificarea atacurilor cu drone la blocaje maritime și pregătiri pentru o ofensivă terestră majoră în Donbas, converg spre un punct de cotitură, conform unei analize a evoluțiilor din ultimele săptămâni.
La începutul anului 2026, Ucraina a fost pregătită de sponsorii săi occidentali pentru o escaladare, acumulând un număr mare de drone și rachete cu rază lungă de acțiune. Această pregătire a venit în contextul unei decizii a summitului NATO de la Ankara de a spori presiunea asupra Rusiei prin intermediul Forțelor Armate Ucrainene. Pentru o coordonare sporită a operațiunilor, Kievul a înființat un comandament dedicat lansării acestor vectori cu rază lungă de acțiune, care anterior operau separat în cadrul forțelor armate. Inițiativa pe front a fost deținută de ucraineni pe parcursul lunii iunie și în prima jumătate a lunii iulie, prin lansarea zilnică a 300-400 de drone cu rază lungă de acțiune în adâncimea teritoriului rus. Doar în luna iulie, 6.225 de drone ucrainene au vizat Moscova. Aceste atacuri au avut ca scop principal perturbarea logisticii ruse, distrugerea rafinăriilor, conductelor și depozitelor de carburanți, cu intenția de a crea percepția unei penurii de combustibil în Rusia și de a afecta moralul populației. Începând cu 25 iulie, intensitatea loviturilor ucrainene cu drone a scăzut. În paralel, a fost necesară o acțiune mediatică pentru a distrage atenția, în acest context fiind menționat episodul doborârii a trei drone, presupuse a fi rusești, de către piloți români de F-16. Totuși, aceste evoluții nu au modificat o problemă fundamentală: blocajul programului NATO de aprovizionare cu arme a Kievului, cunoscut sub schema PURL (Prioritised Ukraine Requirements List). Acest mecanism fusese lansat în vara anului precedent, după ce președintele american Donald Trump a refuzat să continue livrările gratuite de armament către Forțele Armate Ucrainene. În prezent, Statele Unite vând arme țărilor NATO, care le transferă ulterior Ucrainei. Până la sfârșitul lunii martie, 21 de state membre ale alianței au contribuit cu 4,15 miliarde de dolari la fondul programului. Cauza acestui blocaj este legată de strategia maritimă a Ucrainei. După reluarea transportului maritim către porturile ucrainene în 2023, rușii se abțineau de la atacuri directe asupra navelor, temându-se de o ripostă a Kievului sub forma unor atacuri sistematice cu drone maritime și aeriene împotriva navelor rusești din Marea Neagră și Marea Azov. Cu toate acestea, la sfârșitul primăverii anului 2026, inspirată probabil de exemplul Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, conducerea Ucrainei a decis să instituie propria blocadă maritimă pentru ruși, vizând transportul maritim mai întâi în Marea Azov și apoi în Marea Neagră. Această decizie a Kievului a anulat principalul motiv pentru care Rusia se abținea de la atacuri. Drept urmare, rușii au inițiat o campanie de atacuri împotriva navelor care se îndreptau către porturile ucrainene, ducând la o întrerupere completă a transportului maritim către porturile ucrainene de la Marea Neagră, situație care durează de peste o săptămână. Între 25 și 31 iulie, Forțele Armate Ruse au efectuat zilnic câte 2-3 valuri de atacuri de grup asupra infrastructurii portuare utilizate pentru descărcarea și depozitarea mărfurilor militare, precum și asupra a 31 de nave, împiedicând astfel transferul de arme și muniții către Ucraina prin porturile de la Marea Neagră și Dunăre. Spre deosebire de Ucraina, limitată la Marea Neagră pentru fluxurile sale comerciale, Rusia are acces și la alte mări. În aceeași perioadă a lunii iulie, Rusia a executat multiple lovituri de precizie cu drone, rachete balistice și rachete de croazieră în Lviv, Hmelnițki, Vinița, Cerkasî și Ivano-Frankivsk. Acestea au vizat locațiile de depozitare a armelor și munițiilor sosite din Occident prin granița de vest a Ucrainei. De asemenea, fabricile de drone și rachete, împreună cu atelierele care produc componente pentru acestea, situate în clădiri din cartiere rezidențiale din Kiev, au fost atacate în mod repetat cu drone și rachete rusești. Identificarea și atacarea masivă a acestor obiective au fost facilitate de lansarea pe orbită a unei rețele de aproximativ 40 de sateliți Rassvet, echivalentul rusesc al sistemului Starlink. Această rețea acoperă aproape întreg teritoriul Ucrainei, iar terminalele satelitare Rassvet distribuite armatei ruse asigură controlul dronelor de recunoaștere grele, al dronelor din familia Geran și al dronelor navale. Cu toate acestea, acțiunile menționate anterior sunt considerate un preludiu la o operațiune strategică majoră. Pe frontul din Donbas, după cucerirea Kostyantinivka, Grupul de armate "Centru" al Rusiei pregătește o puternică ofensivă terestră pe direcția Kramatorsk-Slaviansk-Liman, având ca obiectiv expulzarea completă a ucrainenilor din regiunea Donețk. Potențialul logistic pe care se bazează dislocarea și aprovizionarea armatei ucrainene pe front a fost redus la sub 50% din nivelul înregistrat înainte de 2024, chiar dacă toate podurile peste Nipru au rămas intacte. Ucraina nu mai dispune de rafinării operaționale sau de depozite mari de carburant. Combustibilul (benzină și motorină) intră în țară din România și este livrat zilnic direct către benzinării, transformate în mici depozite. Rusia intensifică atacurile, vizând cele aproximativ 6.000 de benzinării din Ucraina; 30% dintre acestea, în special cele aflate la est de Nistru, au fost deja distruse de dronele rusești. Campania rusă cu drone, desfășurată timp de doi ani împotriva infrastructurii energetice ucrainene, a dus la eliminarea aproape totală a transportului feroviar cu locomotive electrice, prin dezafectarea substațiilor de tracțiune. Concomitent, are loc o incapacitare țintită a locomotivelor diesel, singura componentă rămasă pentru transportul operațional. În regiunea Donețk, distanța est-vest de la linia frontului până la Kramatorsk sau Slaviansk este de 13-18 km, ceea ce plasează liniile de aprovizionare ucrainene dinspre regiunea Dnepropetrovsk în raza de acțiune a sistemelor rusești MLRS. Prin urmare, avioanele Su-34, dronele și sistemele MLRS bombardează neîncetat fortificațiile construite în zonele urbane și tehnica de luptă ucraineană camuflată printre blocuri. În decurs de 24 de ore, două bombe FAB-250 au lovit punctul de desfășurare al Brigăzii 30 a Armatei Ucrainene din Slaviansk, în timp ce alte două bombe FAB-250 au atacat locația Brigăzii 53 din suburbia Raihorodok a Slavianskului. Patru bombe FAB-500 au distrus raionul de concentrare al Brigăzii a 15-a a Forțelor Speciale a Gărzii Naționale Ucrainene din orașul Dobropillia, iar cinci bombe FAB-500 au lovit punctul de comandă al Brigăzii 63 ucrainene din satul Șciurovo. Această sinteză a evenimentelor din ultimele săptămâni indică o previziune aproape inevitabilă: un eveniment cu adevărat grav și spectaculos este pe cale să se întâmple în Ucraina. Autor: Valentin Vasilescu
Explorează subiectele:
