Atacul „Ambulanței negre” din Cluj: Dezinformarea online a generat violență, CNA se modernizează
Colaj TikTok „Ambulanța neagră”. FOTO: Captură TikTok
Atacul de la Recea Cristur: Consecințe reale ale dezinformării
Incidentul a avut loc sâmbătă seara, pe 8 august 2026, în localitatea Recea Cristur, din județul Cluj. Un echipaj medical, aflat în misiune pentru a acorda îngrijiri unui pacient, a fost ținta unui atac violent din partea unui grup de localnici. Aceștia, convinși de veridicitatea legendei urbane a „ambulanței negre” – o informație falsă care circulă de ani de zile și susține că ambulanțele răpesc copii pentru traficul de organe – au agresat personalul medical cu bâte, topoare și pietre.
În timpul asaltului, șoferul ambulanței a suferit răni grave la un ochi, fiind nevoit să conducă zeci de kilometri, deși orbit de sânge, pentru a ajunge într-un loc sigur. În urma incidentului, șapte persoane au fost arestate. Acest caz servește ca un exemplu dramatic al modului în care o informație falsă distribuită online poate transcende spațiul virtual și poate avea repercusiuni violente în lumea reală.
Amploarea fenomenului dezinformării pe rețelele sociale
Problema dezinformării este, însă, mult mai complexă. Pe platformele de socializare, un singur mesaj poate fi amplificat și distribuit rapid de mii de conturi. De multe ori, în spatele unor postări aparent individuale, se ascund rețele întregi, coordonate, care împing aceeași narațiune falsă. Dificultatea majoră nu constă doar în identificarea unei postări dezinformatoare, ci în depistarea întregii rețele de distribuție, a numărului de conturi implicate și a gradului de coordonare dintre acestea.
Cadrul legal actual: Digital Services Act
În România, lupta împotriva conținutului online dăunător nu pleacă de la zero. Actul legislativ european cunoscut sub numele de Digital Services Act (DSA) stabilește deja o serie de responsabilități pentru marile platforme online. Acesta permite autorităților să solicite accesul la anumite conținuturi audiovizuale sau chiar eliminarea lor, în funcție de nivelul de nocivitate. Mircea Toma, membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), a explicat principiile acestui act:
„În acest moment, principalul instrument cu efect asupra comunicării audiovizuale din spațiul larg online este Digital Services Act. Acolo sunt menționate condițiile în care ai posibilitatea, ca autoritate, să soliciți, de exemplu, accesul la un conținut audiovizual sau eliminarea lui. Sunt mai multe trepte de nocivitate și de răspuns la nocivitate. Principiul DSA încarcă cu responsabilitate platformele, marile platforme care au acest acord cu Comisia Europeană pentru aplicarea acestui instrument. Noi ne ocupăm în permanență de conținuturi audiovizuale, pentru că sunt foarte mulți oameni care încă ne trimit astfel de materiale.”
– Mircea Toma, membru CNA
Avertismentul CNA: Riscul capturării statului
Cu toate acestea, Mircea Toma respinge ideea ca o instituție a statului să dețină puterea generală de a decide ce este adevărat și ce este fals. El subliniază pericolele unui astfel de control:
„Nu sunt de acord cu ideea ca o instituție a statului să aibă obligația de a verifica, identifica și califica un conținut informațional ca fiind adevărat sau fals. Statul poate, la un moment dat, să fie capturat și să devină malefic. Poate declara că este minciună tot ceea ce nu îi convine. În acest fel, ar putea elimina toate informațiile după bunul plac, declarându-le false. Exact asta încearcă Trump să facă în administrația sa.”
– Mircea Toma, membru CNA
„Ambulanța neagră”, parte dintr-o rețea de dezinformare
Legenda „ambulanței negre” este una veche în România, dar TikTok i-a oferit un canal eficient de relansare și multiplicare rapidă. Mircea Toma a semnalat că astfel de campanii pot face parte dintr-o strategie mai amplă, specifică războiului hibrid:
„Din punctul meu de vedere, trebuie să ne uităm în particular la războiul hibrid pe care Rusia îl are declanșat împotriva României. Acest război se poartă printr-o mare de mesaje, distribuite de entități sau organizații neguvernamentale care au instrumentele necesare pentru a le împrăștia și a le multiplica. Este vorba despre mesaje care sunt construite în așa fel încât fiecare mesaj luat în parte să nu însemne neapărat ceva. Doar induce un dubiu. Semnificația mesajului devine relevantă atunci când îl punem alături de alte mesaje similare.”
– Mircea Toma, membru CNA
În cazul atacului de la Recea Cristur, experții au reușit să identifice rețelele de conturi care au contribuit la viralizarea mesajului pe TikTok. Membrul CNA a detaliat cum funcționează acest mecanism:
„Putem da exemplul cu mesajul despre «ambulanța neagră», postat pe TikTok. El a fost singur, dar au fost identificate de experți rețelele care au reușit să-l distribuie. A fost o întreagă configurație de conturi care au împins mesajul. Când oamenii au reacționat violent, scandalul a devenit vizibil. Mesajele, în mod repetat, veneau de pe conturi care nu erau reale. Este deja un mecanism pe care l-am văzut. Dar un mesaj luat de sine stătător poate să nu însemne foarte mult. Devine mult mai pervers atunci când ai o serie întreagă de mesaje care construiesc aceeași idee.”
– Mircea Toma, membru CNA
Același model de dezinformare este aplicat și pentru a genera panică și a alimenta frica de război. Mircea Toma a amintit de perioada în care filmări cu transporturi de tehnică militară, realizate atât în România, cât și în alte țări europene, erau distribuite online cu un fundal sonor dramatic, de genul „vai de copiii noștri”, sugerând că România se pregătește de un conflict. Aceasta reprezintă o formă de război informațional:
„A fost o perioadă în care camioane care transportau tancuri erau filmate, unele în România, altele în alte colțuri ale Europei. Ele erau pur și simplu postate și aveau un fond sonor de genul «vai de copiii noștri». Se inducea cumva ideea că România se pregătește să intre în război. Este o formă de război informațional. Rușii au considerat că este bine să descurajeze motivația populației din România pentru război, pentru că România, în caz de conflict, nu trebuie să vrea să se apere. Deci este o țintă militară foarte clară, foarte bine țintită, care se referă la demotivare și panică.”
– Mircea Toma, membru CNA
Volumul de conținut: o provocare majoră pentru CNA
CNA se confruntă cu o problemă practică semnificativă: volumul imens de conținut online. Monitorizarea și analiza manuală a fiecărui caz este imposibilă, iar adesea, până când o postare ajunge în atenția instituției, efectele sale negative sunt deja produse. Mircea Toma a subliniat necesitatea modernizării:
„Prin ieșirile publice repetate pe care le-am avut, câțiva dintre membrii CNA au susținut necesitatea unei finanțări suplimentare. Este salutară decizia de suplimentare a bugetului CNA, pentru că avem nevoie de un instrument care să ne permită să lucrăm altfel.”
CNA se pregătește să achiziționeze un software avansat, capabil să identifice rețele complexe de conturi care distribuie același tip de conținut dezinformator. Această achiziție este crucială pentru a eficientiza activitatea instituției, care în prezent dispune de resurse limitate. Mircea Toma a explicat impactul așteptat:
„S-a alocat suma necesară pentru achiziția unui instrument, a unui soft care ne va ajuta să identificăm în timp real nu doar cele trei-șaisprezece cazuri care ne sunt reclamate de public, ci toată configurația de mesaje similare și să solicităm platformei să facă curățenie până la rădăcină. Nu trebuie să așteptăm să ne facă cineva o sesizare pentru fiecare postare. Dacă găsim noi un anumit tip de conținut, vom avea posibilitatea ca, într-un timp foarte scurt, să avem o listă cu câteva sute de conturi și să o înaintăm platformei, pentru ca ea să le curețe. Asta schimbă total profilul de funcționare al CNA-ului, care acum funcționează pe un schelet instituțional creat într-o perioadă în care nu exista altceva în afară de televiziune și radio.”
– Mircea Toma, membru CNA
Diferența dintre mediul mediatic pentru care a fost conceput CNA și realitatea internetului de astăzi este evidentă și în resursele umane. Membrul CNA a menționat că instituția are doar 15 angajați la monitorizare, însărcinați cu transpunerea manuală din format video în text a emisiunilor reclamate la posturile de televiziune.
„Avem 15 oameni la monitorizare, care trebuie să scrie emisiunile, să treacă din video în text emisiuni întregi reclamate pe câte un post de televiziune. Asta este atât de decalat tehnic de realitate, încât te face să trăiești acut sentimentul de inutilitate. Pentru televiziuni, această instituție a funcționat și a mai temperat puțin zelul derapajelor unor televiziuni. [...] pot să spun că este un nivel de decență comparabil cu ceea ce se întâmplă în țările civilizate. Dar pentru internet, situația este complet diferită. Singura platformă care ne răspunde cu promptitudine este TikTok.”
– Mircea Toma, membru CNA
Toma a exemplificat eficiența intervenției în cazul TikTok prin fenomenul Călin Georgescu. Creșterea spectaculoasă a acestuia pe TikTok înaintea alegerilor din 2024 a determinat o sesizare către Comisia Europeană.
„În 2024 a fost fenomenul supranatural cu Călin Georgescu, care a decolat la nivel de aștri. Intrase în top 10 al trendingului global, cot la cot cu vedete pop celebre. Am descoperit că TikTok-ul a fost autorul și am reclamat chestia asta a doua zi după alegeri, iar Comisia Europeană a reacționat uimitor de prompt. TikTok are un dosar deschis care probabil se va soluționa cu o sancțiune severă. De atunci încoace, ei răspund cu mare promptitudine. Celelalte platforme ne cam ignoră.”
– Mircea Toma, membru CNA
Miza pentru CNA este de a putea documenta fenomenele de dezinformare la o scară suficient de mare, astfel încât platformele să nu mai poată considera cazurile ca fiind postări izolate. Cu instrumente calibrate, CNA va putea înainta Comisiei Europene solicitări consistente, iar aceasta va putea aplica sancțiuni directe platformelor care nu se conformează. Licitația pentru achiziția noului software a început, iar implementarea acestuia este așteptată în câteva săptămâni.
Explorează subiectele:
